ICCJ. Decizia nr. 2538/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2538
Dosar nr. 8295/2004
Şedinţa publică din 31 martie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 28 august 2001, reclamanţii C.J. şi C.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Şcoala nr. 17 Botoşani şi Inspectoratul şcolar al judeţului Botoşani, să li se restituie în natură suprafaţa de 1290 mp teren, situat în Botoşani.
În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamanţii au fost proprietarii suprafeţei de 3043 mp teren, dobândit prin contractul de vânzare–cumpărare autentificat sub nr. 2305/1934 din 16 decembrie 1957, iar prin Decretul nr. 396 din 1 noiembrie 1977 le-a fost expropriată suprafaţa de 2100 mp.
În anul 2000, la cererea reclamanţilor, le-a fost restituită suprafaţa de 890 mp, însă a rămas nerestituită suprafaţa de 1290 mp care este teren liber, nefiind construit obiectivul avut în vedere la expropriere.
Prin sentinţa civilă nr. 421 din 2 octombrie 2003, Tribunalul Botoşani a respins ca nefondată acţiunea reclamanţilor, reţinând că terenul în suprafaţă de 1290 mp este cuprins în domeniul public al municipiului Botoşani, aparţinând Şcolii nr. 17 Botoşani, destinat construirii terenului de sport al acestei instituţii de învăţământ, nefiind deci teren liber în înţelesul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în sensul că au solicitat restituirea suprafeţei de 1290 mp teren în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi Legii nr. 33/1994 şi nu în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 519 din 5 martie2004, Curtea de apel Suceava a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi.
S-a reţinut ca neîntemeiată critica potrivit căreia instanţa de fond în mod greşit a soluţionat cauza în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, atâta timp cât reclamanţii au făcut precizarea în faţa instanţei de fond că înţeleg să-şi întemeieze cererea de restituire pe prevederile Legii nr. 10/2001.
De asemenea, s-a mai reţinut în considerente că terenul în litigiu este în prezent ocupat de terenul de sport al Şcolii nr. 17 Botoşani, iar prin HG nr. 971/2002 terenul a fost cuprins în domeniul public al municipiului Botoşani.
Împotriva deciziei Curţii de apel Suceava a declarat recurs reclamantul C.J., criticând hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, în sensul că instanţa a interpretat greşit actele deduse judecăţii, schimbând înţelesul acestora şi făcând o greşită aplicare a legii, invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Intimaţii-pârâţi Inspectoratul şcolar al judeţului Botoşani şi Şcoala nr. 17 Botoşani au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei Curţii de apel Suceava.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în cazul în care construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natură cu construcţiile rămase, iar pentru construcţiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
În speţă, instanţele au reţinut o corectă situaţie de fapt, în sensul că terenul în litigiu, în suprafaţă de 1290 mp, face parte din domeniul public al municipiului Botoşani ca urmare a HG nr. 971/2002, ca teren aparţinând Şcolii cu clasele I-VIII nr. 17, fiind în prezent ocupat de terenul de sport al şcolii.
Ulterior, prin HG nr. 1306/2002, a fost aprobată şi amplasarea unei săli de sport a respectivei şcoli pe terenul în litigiu.
În aceste condiţii, terenul în litigiu nu poate fi considerat un teren liber în înţelesul dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, aşa încât în mod corect instanţele de fond şi apel au considerat că cererea de restituire în natură nu poate fi admisă.
În considerarea celor arătate anterior şi văzând dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C.J. împotriva deciziei nr. 519 din 5 martie 2004 a Curţii de Apel Suceava şi a sentinţei civile nr. 421 din 2 octombrie 2003 a Tribunalului Botoşani.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2536/2004. Civil. încuviintare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2540/2004. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
---|