ICCJ. Decizia nr. 3287/2004. Civil

La data de 12 iulie 2002 reclamanta C.N. H. SA Petroșani a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Petroșani solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea dispoziției nr. 1762 din 29 mai 2002 emisă de pârâtă prin care i-a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 590 mp înscris în C.F. nr. 1348 Petroșani nr. top 41; să se constate că este îndreptățită la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 în calitate de persoană juridică continuatoare a activității S.A.R. Petroșani și a S.C.; să se dispună restituirea în natură a imobilului în litigiu arătat mai înainte, iar dacă acest lucru nu este posibil să i se acorde măsuri reparatorii prin echivalent, prevăzute de Legea nr. 10/2001.

1. Cererea reclamantei a fost respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr. 2042 din 28 noiembrie 2002 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția civilă.

Pentru a pronunța hotărârea arătată tribunalul a reținut că reclamanta a notificat în termenul prevăzut de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, pe pârâtă, deținătoarea imobilului în litigiu.

Că prin dispoziția nr. 1762 din 29 mai 2002 Primăria orașului Petroșani a respins cererea de restituire cu motivarea că reclamanta nu a fost proprietara terenului solicitat și nici nu este continuatoarea activității fostei S.A.R. Petroșani, condiție cerută de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Din înscrisurile depuse la dosar și observând prevederile restrictive ale Legii nr. 10/2001 în art. 3 lit. c) cu privire la persoanele juridice îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituiri în natură sau prin echivalent, instanța de fond a stabilit că reclamanta nu a dovedit că este proprietara imobilului a cărui restituire în natură a solicitat-o, și că nu este continuatoarea activității S.A.R. Petroșani, societate de la care a fost naționalizat bunul prin Legea nr. 119/1948.

Că la data naționalizării S.A.R. Petroșani era organizată în societate anonimă pe principiile codului comercial, iar ca efect al naționalizării s-a transformat în întreprindere socialistă de stat, încetându-i personalitatea juridică dobândită la data înființării ca societate comercială.

în acest context, a considerat instanța de fond că reclamanta, care a fost întreprindere socialistă de stat nou înființată, fără a avea imobile în proprietate, nu poate fi considerată continuatoarea activității societății comerciale private SAR Petroșani în sensul prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 și nu are vocație la restituirea terenului în litigiu, motiv pentru care contestația reclamantei a fost respinsă de tribunal.

împotriva sentinței pronunțate de tribunal reclamanta a declarat apel.

2. Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă, a respins ca nefondat apelul prin decizia civilă nr. 267/A din 13 martie 2003 cu motivarea că reclamanta a fost de la înființare întreprindere socialistă de stat și că în această calitate nu a deținut niciodată în proprietate imobile de care să fi fost deposedată abuziv.

Că nu are calitatea de continuatoare a S.A.R. Petroșani, a cărei personalitate juridică a încetat prin transferare din societate anonimă, organizată și funcționând conform prevederilor Codului Comercial, în întreprindere socialistă de stat.

Că din această perspectivă nu se poate discuta de o continuare a activității societății comerciale naționalizată și desființată, deoarece nu există în speță o unică persoană juridică.

3. în termenul defipt de lege împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta fără a preciza la care din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., se referă, dar din dezvoltarea motivelor de recurs, rezultă că acestea pot fi încadrate în art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ.

Recurenta susține că decizia pronunțată cuprinde motive străine de materia pricinii, respectiv, instanța de apel, fără ca apelanta să invoce, a reținut ca motiv de apel, faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere prin care s-a solicitat să se constate că este continuatoarea activității SAR Petroșani.

Or, apelanta a precizat că în mod netemeinic nu s-a reținut că a făcut dovada continuării activității SAR Petroșani.

Decizia pronunțată de instanța de apel a mai fost criticată pentru că nu a motivat convingător hotărârea pronunțată, preluând întrutotul considerentele din hotărârea instanței de fond și că nu au fost analizate toate probele administrate cu care a făcut dovada continuării în mod neîntrerupt, a activității SAR Petroșani, așa încât se cuvenea să i se restituie în natură imobilul solicitat prin acțiune.

Recursul este nefondat.

Decizia pronunțată de instanța de apel nu cuprinde motive străine de natura pricinii și considerentele de fapt și de drept se încadrează în cerințele art. 261 pct. 5 C. proc. civ.

Printr-o interpretare corectă a Legii nr. 10/2001 s-a stabilit că nu sunt întrunite în cauză cerințele art. 3 lit. c) din legea menționată deoarece recurenta nu a dovedit că a avut în proprietate imobilul în litigiu și că are calitatea de continuatoare a activității SAR Petroșani, calitate ce trebuie, potrivit art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 constatată prin hotărâre judecătorească.

Pentru a ajunge la această concluzie, instanța de apel a analizat toate probele administrate din care rezultă că terenul în litigiu a fost proprietatea SAR Petroșani, (înființată în anul 1921) și a fost naționalizată prin Legea nr. 119/1948.

Activitatea de exploatare a cărbunelui a fost continuată de societatea S.C., înființată prin Decretul nr. 346/1949 și apoi de Centrala Cărbunelui Petroșani, iar în prezent de C.N. H SA din care face parte și reclamanta.

Prin Legea nr. 119/1948, bunurile naționalizate, devenite proprietate de stat, au fost date în administrarea ministerelor în a cărui domeniu de activitate intră obiectul întreprinderii naționalizate, în speță acesta fiind Ministerul Minelor.

în contextul acestor reglementări, reclamanta a avut cel mult administrarea imobilului în litigiu și nu proprietatea acestuia.

Ca atare, în mod legal s-a apreciat că recurenta reclamantă nu a făcut dovada proprietății bunului și nici calitatea de continuatoare a activității SAR Petroșani, calitate ce trebuie constatată prin hotărâre judecătorească, conform art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Așa fiind, recursul reclamantei a fost respins ca nefondat, neîndeplinind cerințele nici unui motiv prevăzut de art. 304 C. proc. civ.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3287/2004. Civil