ICCJ. Decizia nr. 4473/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.4473/2004
Dosar nr. 3539/2003
Şedinţa publică din 11 iunie 2004
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 270 din 19 decembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Argeş a fost admisă în parte contestaţia formulată de reclamanta C.A. împotriva pârâţilor, Primăria municipiului Piteşti şi Primarul municipiului Piteşti, dispunându-se anularea dispoziţiei nr. 621/2002, emisă de acesta din urmă.
În consecinţă, s-a constatat existenţa dreptului reclamantei de a primi despăgubiri băneşti pentru suprafaţa de teren de 500 metri pătraţi situată în Piteşti, str. D., nr. 29.
Pârâţii au fost obligaţi către reclamantă la 1.250.000 lei cheltuieli de judecată.
Pe baza probatoriilor administrate, instanţa a reţinut că reclamanta a solicitat prin notificare să i se restituie în natură suprafaţa de teren menţionată, iar, în solidar, să i se acorde despăgubiri băneşti.
Prin dispoziţia atacată s-au respins aceste solicitări, cu motivarea că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Or, instanţa a stabilit că reclamanta este îndreptăţită la despăgubiri băneşti, în condiţiile art. 11 alin. (4) şi 40 din Legea nr. 10/2001, întrucât s-a dovedit că:
- este moştenitoarea legală a soţului său, C.M., de la care terenul în litigiu a fost expropriat conform Decretului nr. 400/1986;
- imobilul nu poate fi restituit în natură, deoarece, în prezent, el face parte din domeniul public, fiind o parcare betonată din apropierea Spitalului de Pediatrie Piteşti, astfel încât scopul exproprierii a fost realizat.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apeluri reclamanta şi pârâtul, Primarul municipiului Piteşti.
În apelul său, reclamanta a criticat soluţia sub două aspecte.
A susţinut, în primul rând, că nu există dovezi în sensul că parcarea ar face parte din domeniul public, astfel încât restituirea în natură este legal posibilă.
S-a mai arătat că în mod greşit i-a fost respinsă cererea ca expertul tehnic să stabilească valoarea efectivă a despăgubirilor ce i se cuvin.
În apelul său, pârâtul a susţinut, în esenţă, că:
- instanţa a acordat reclamantei altceva decât aceasta a solicitat;
- nu s-a avut în vedere că acordarea de despăgubiri băneşti nu este de competenţa Primarului, ci a Prefecturii;
- solicitarea reclamantei intră sub incidenţa legilor privind fondul funciar, astfel încât este exclusă aplicarea dispoziţiilor legale invocate prin contestaţie.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia civilă nr. 63 din 23 aprilie 2003, a respins, ca nefondate, ambele apeluri, reţinând că sentinţa pronunţată în fond este legală şi temeinică sub toate aspectele.
Astfel, cu privire la apelul declarat de reclamantă, instanţa de control judiciar a reţinut, în primul rând, că tribunalul a analizat corect probatoriile, stabilind că terenul în litigiu, în suprafaţă de 500 metri pătraţi, este cuprins în totalitate în parcarea din faţa Spitalului de Pediatrie Piteşti, delimitată prin borduri de beton, care face parte din domeniul public al municipiului Piteşti, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 194, aprobată prin HG nr. 447/2002 (poz. 485) şi, ca atare, nu poate fi restituit în natură.
Pe de altă parte, s-a arătat că evaluarea efectivă a despăgubirilor se face numai în condiţiile şi cu procedura instituită prin Legea nr. 10/2001, iar nu direct în faţa instanţei.
În ceea ce priveşte apelul declarat de pârât, s-a reţinut, în primul rând, că tribunalul a respectat întru-totul dispoziţiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., hotărând strict asupra obiectului cererii deduse judecăţii: anularea dispoziţiei administrative şi restituirea în natură a terenului, iar în subsidiar acordarea de despăgubiri.
Sub un al doilea aspect, instanţa de fond nu a obligat pârâtul să plătească despăgubiri băneşti, ci a constatat doar dreptul reclamantei în acest sens, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
În fine, s-a reţinut că imobilul în litigiu a fost expropriat, cererea reclamantei neavând nici o legătură cu legile privind fondul funciar, ci încadrându-se în prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, astfel cum, în mod corect, a stabilit instanţa de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, Primarul municipiului Piteşti, invocând, în drept, dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
Din motivarea extrem de succintă a recursului, cuprinzând aprecieri generale, de genul „soluţia pronunţată este incorectă" ori „soluţia pronunţată de instanţă trebuie să fie eficientă şi să lămurească situaţia de fapt, precum şi cea de drept, dedusă judecăţii" se desprinde, alături de această nemulţumire globală, ideea că, în mod greşit, pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Sub primul aspect, chiar având în vedere şi criticile formulate prin apel, Curtea constată că soluţiile pronunţate în cauză sunt legale şi temeinice din toate punctele de vedere, reclamanta fiind îndreptăţită la despăgubiri pentru imobilul expropriat.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, Legea nr. 10/2001 nu prevede dispoziţii derogatorii în această privinţă.
În consecinţă, aplicând principiile dreptului comun în materie, cuprinse în art. 274 C. proc. civ., s-a apreciat în mod corect de către instanţa de fond că, întrucât dispoziţia primarului a fost greşită şi pe fond şi ca motivare, a fost ocazionat un proces, pârâţii căzând în pretenţiuni şi fiind obligaţi la jumătate din cheltuielile de judecată efectuate şi dovedite, faţă de soluţia admiterii în parte a contestaţiei.
Aşa fiind, recursul va fi respins, ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Primarul municipiului Piteşti împotriva deciziei civile nr. 63/A din 23 aprilie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 4369/2004. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4368/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|