ICCJ. Decizia nr. 4510/2004. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.4510/2004
Dosar nr. 3541/2003
Şedinţa publică din 15 iunie 2004
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 257 din 11 decembrie 2002 a Tribunalului Argeş, s-a admis acţiunea formulată de N.V., în contradictoriu cu Primăria municipiului Câmpulung şi, pe cale de consecinţă, s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 35 metri pătraţi către reclamant, conform raportului de expertiză întocmit de expertul B.T., identificat în schiţa anexă la completarea raportului de expertiză; s-a constatat că reclamantul are dreptul la despăgubiri, prin echivalent, pentru suprafaţa de 107 metri pătraţi, teren situat în Câmpulung.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că obiectul litigiului dintre părţi îl constituie terenul, în suprafaţă de 144,32 metri pătraţi, situat pe raza municipiului Câmpulung. Terenul în litigiu este proprietatea reclamantului, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1279/1965 şi nr. 1948/2001. Că, din această suprafaţă, numai 35 metri pătraţi este folosită în prezent de reclamant, diferenţa de 108 metri pătraţi este afectată de detalii de sistematizare, respectiv, trotuar şi alee pietonală de acces la blocurile vecine.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia civilă nr. 52 din 7 aprilie 2003, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul N.V. şi Primăria municipiului Câmpulung, împotriva sentinţei civile nr. 257 din 11 decembrie 2002 a Tribunalului Argeş.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că nu se poate restitui reclamantului în natură, din suprafaţa de 142,3 metri pătraţi, decât 35 metri pătraţi teren, deoarece diferenţa de 108 metri pătraţi este afectată de detalii de sistematizare, respectiv, trotuar şi alee pietonală de acces la blocurile vecine, pentru care va primi despăgubiri prin echivalent.
Împotriva deciziei civile, mai sus menţionată, a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, invocând art. 304 pct. 9, 10 C. proc. civ., deoarece:
- Instanţele, în mod greşit, au reţinut că numai 35 metri pătraţi din suprafaţa totală, de 142 metri pătraţi, este liberă şi se poate restitui în natură, de vreme ce, din probele existente la dosarul cauzei, rezultă că este liberă întreaga suprafaţă de teren revendicată.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, iar, pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
În speţă, reclamantul N.V., a solicitat, în condiţiile art. 21 din Legea nr. 10/2001, de la Primăria Câmpulung, să-i fie restituit în natură terenul, în suprafaţă de 142 metri pătraţi, situat pe raza municipiului Câmpulung str. P.G., nr. 6, judeţul Argeş. Cu adresa nr. 588 din 30 ianuarie 2002, emisă de Primăria Câmpulung, s-a comunicat reclamantului că se respinge notificarea reclamantului prin care solicită restituirea în natură a imobilului în litigiu.
Reclamantul a făcut dovada că este titularul dreptului de proprietate cu privire la terenul în suprafaţă de 142 metri pătraţi, aşa cum rezultă din contractele de vânzare: nr. 1279 din 21 octombrie 1965 şi nr. 1948 din 16 iulie 2001.
Solicitarea reclamantului a fost rezolvată în mod judicios de instanţele de fond şi apel, în sensul că Primăria municipiului Câmpulung a fost obligată să restituie reclamantului în natură doar terenul în suprafaţă de 35 metri pătraţi din suprafaţa totală, de 142 metri pătraţi, pe considerentul că numai suprafaţa de 35 metri pătraţi este liberă, pentru diferenţa de 108 metri pătraţi s-a constatat că reclamantul are dreptul la despăgubiri prin echivalent, întrucât această din urmă suprafaţă este afectată de detalii de sistematizare, respectiv, trotuar şi alee pietonală de acces la blocurile vecine. Acest lucru rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul B.T.
Prin urmare, motivele de recurs invocate de reclamant nu se încadrează în temeiurile de drept, prevăzute de art. 304 pct. 9, 10 C. proc. civ. şi, în consecinţă, urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 52 din 7 aprilie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul N.V., împotriva deciziei civile nr. 52 din 7 aprilie 2003 a Curţii de Apel Piteşti.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 15 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4610/2004. Civil. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4598/2004. Civil. Anulare act. Recurs → |
|---|
