ICCJ. Decizia nr. 4517/2004. Civil. Partaj. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4517
Dosar nr. 10078/2004
Şedinţa publică din 30 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia la executare înregistrată la 24 ianuarie 2003, G.V., în contradictoriu cu intimata sucursala C.E.C. Târgovişte şi intervenientul forţat G.N., a solicitat anularea formelor de executare silită (somaţia nr. 173 din 11 noiembrie 2002) privind imobilul situat în Târgovişte, care constituie bunul comun al contestatoarei şi intervenientului şi a se stabili cuantumul real al debitului rămas neachitat din împrumutul contractat de B.L.T., pentru care contestatoarea a garantat, obligându-se la restituirea ratelor în caz de neplată de către debitoare.
În cadrul contestaţiei la executare, intimata sucursala C.E.C. Târgovişte a formulat cerere de împărţeală judiciară a imobilului bun comun al contestatoarei şi intervenientului, constând în apartament cu două camere şi dependinţe situat în Târgovişte, şi a solicitat a se stabili cota-parte din acest imobil ce revine contestatoarei şi a se dispune partajarea prin vânzare a bunului.
Cererea a fost motivată cu interesul continuării procedurii de valorificare a garanţiei constituită de G.V. în favoarea C.E.C. pentru împrumutata B.L.T., care are o datorie neachitată de 54.461.042 lei.
Prin încheierea din 28.08.2003, Judecătoria Târgovişte a admis cererea de împărţeală şi a constatat că apartamentul este proprietatea comună a soţilor G.V. şi N., fiecare având cota de ½ din valoarea imobilului.
După efectuarea expertizei pentru lotizare şi evaluare, Judecătoria Târgovişte a pronunţat sentinţa civilă nr. 3312 din 16 octombrie 2003, prin care a admis cererea de partajare, a dispus partajarea apartamentului situat în Târgovişte, în sensul că fiecărei părţi îi va reveni ½ din valoarea apartamentului de 97.650.000 lei şi a atribuit lotul nr. 1 lui G.V., compus din dormitor şi debara în valoare de 47.338.000 lei şi ½ din: baie, holul nr. 1, holul nr. 2, bucătărie, sasul din holul nr. 3, în valoare de 50.312.000 lei.
Lotul nr. 2 s-a atribuit intimatului G.N., compus din balconul şi sufrageria redusă pentru a se crea holul nr. 3, în valoare de 47.388.000 lei şi ½ din: baie, holul nr. 1, holul nr. 2, bucătărie, sas din holul nr. 3, în valoare de 50.312.000 lei.
Prin aceeaşi sentinţă s-a admis contestaţia la executare şi s-au anulat formele de executare începute în dosarul de executare nr. 173/2002 al executorului judecătoresc S.M.
Sucursala C.E.C. Târgovişte a declarat apel împotriva sentinţei, cerând modificarea ei, în sensul de a se dispune vânzarea apartamentului şi împărţirea preţului, înlăturându-se din sentinţă dispoziţia referitoare la anularea formelor de executare, pentru a face posibilă continuarea executării silite.
Apelul a fost respins prin Decizia nr. 180 din 29 ianuarie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă.
În considerentele deciziei s-a reţinut că executarea silită nu poate fi continuată asupra întregului imobil, care constituie proprietatea codevălmaşă a soţilor G., eventual printr-o nouă executare se va putea urmări cota-parte a debitoarei garante şi prevederile art. 67311 C. proc. civ. nu sunt aplicabile, pentru că nici unul dintre coproprietari nu a cerut atribuirea bunului.
Împotriva deciziei a declarat recurs creditoarea-intimată sucursala C.E.C. Târgovişte, care solicită ca instanţa să dispună partajarea bunului prin vânzare şi împărţirea preţului, starea de indiviziune nu este lichidată în privinţa dependinţelor apartamentului, care sunt strict necesare unei locuinţe, deci creanţa nu se poate executa, fiind încălcate prevederile art. 974 C. civ. şi greşit s-a dispus anularea formelor de executare.
Criticile recurentei sunt întemeiate.
Recurenta a sesizat instanţa în condiţiile prevăzute de art. 4001 C. proc. civ., solicitând împărţirea apartamentului bun comun, prin stabilirea cotei-părţi ce revine debitoarei intimatei G.V., partajarea prin vânzare a apartamentului şi împărţirea preţului din care urma să încaseze suma datorată de debitoare. Aşadar, finalitatea urmărită de recurenta-creditoare era realizarea creanţei.
Modalitatea de înfăptuire a împărţelii aleasă de instanţă nu satisface cerinţa recurentei de a încasa creanţa şi împărţeala, aşa cum a validat-o instanţa, încalcă şi prevederile art. 6731-67314 C. proc. civ., texte de lege care reglementează procedura împărţelii judiciare.
Instanţa, preluând propunerea din expertiză, fără a o cenzura, a acceptat pretinsa lotizare a apartamentului, care consta în atribuirea în exclusivitate în lotul 1 a două încăperi (dormitor şi debara), în lotul 2 a balconului şi sufrageriei şi ambele loturi includ câte ½ parte din baie, holuri şi bucătărie.
Această modalitate nu constituie o partajare în natură şi instanţa era datoare să aleagă una din cele două posibilităţi expres prevăzute în lege, respectiv atribuirea bunului în întregime uneia dintre părţi sau vânzarea bunului prin bună învoială sau la licitaţie, conform art. 67310-67312 C. proc. civ.
De asemenea, instanţa urma să se pronunţe asupra „sumelor depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalţi, precum şi asupra celor rezultate din vânzare, care vor fi împărţite de instanţă potrivit dreptului fiecărui coproprietar", prevede art. 67314 alin. (2) C. proc. civ., în scopul satisfacerii creanţei recurentei.
Instanţa, prin adoptarea soluţiei partajării în natură a bunului care, prin specificul său şi numărul încăperilor, nu poate fi împărţit în natură, prin aprecierea greşită că formele de executare se impune a fi anulate, a pronunţat o hotărâre nelegală.
Omisiunile instanţei şi încălcarea dispoziţiilor legale evocate impun admiterea recursului şi casarea hotărârii cu trimitere pentru rejudecarea cauzei la instanţa de apel, urmând a avea în vedere considerentele prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditorul C.E.C. SA, sucursala Târgovişte, împotriva deciziei nr. 180 din 29 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4525/2004. Civil. Revendicare imobiliara si... | ICCJ. Decizia nr. 4516/2004. Civil. Conflict negativ de... → |
|---|
