ICCJ. Decizia nr. 4703/2004. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4703
Dosar nr. 9658/2004
Şedinţa publică din 2 iunie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 2180 din 26 iunie 2003 reclamantul S.I.G. a chemat în judecată pe pârâtele Primăria comunei Dăieni şi Prefectura judeţului Tulcea pentru a fi obligate acestea să îi restituie imobilul compus din teren şi construcţii aferente, aflat în intravilanul comunei Dăieni.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că imobilul a aparţinut părinţilor acestuia şi că, în mod abuziv, a trecut în proprietatea statului.
În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 1598 din 27 noiembrie 2003, Tribunalul Tulcea a respins contestaţia formulată de S.I.G., ca nefondată.
Pronunţând această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada că este o persoană îndreptăţită la restituirea imobilelor în condiţiile art. 3 din Legea nr. 10/2001 şi nici că imobilul a fost preluat în mod abuziv.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul, susţinând faptul că instanţa de fond nu a avut un rol activ, iar întregul material probatoriu a fost administrat în mod eronat.
Pentru că apelantul şi-a modificat obiectul acţiunii în propria cale de atac, instanţa a pus în discuţia părţilor această modificare, precum şi calitatea procesual pasivă a intimatelor-pârâte Primăria comunei Dăieni şi Prefectura Tulcea.
Prin Decizia civilă nr. 321/C din 31 martie 2004 Curtea de Apel Constanţa a respins apelul reclamantului reţinând că acesta nu şi-a precizat clar obiectul acţiunii, nu a dovedit că este o persoană îndreptăţită la restituirea imobilelor în condiţiile art. 3 din Legea nr. 10/2001 şi de asemenea, nu a dovedit calitatea procesual pasivă a pârâţilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, susţinând, în esenţă, că instanţa de apel nu a luat în considerare actul original de proprietate al autorului reclamantului, pronunţând astfel o hotărâre nelegală.
De altfel, a mai susţinut reclamantul în susţinerea recursului său, întreaga decizie pronunţată de instanţa de apel conţine ambiguităţi şi erori materiale, sens în care reclamantul a şi procedat conform dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Conform dispoziţiilor art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face cereri noi.
În speţă, contrar acestor dispoziţii legale, instanţa de apel a soluţionat apelul pe cale de excepţie, statuând, în mod nelegal, că reclamantul a schimbat obiectul procesului pentru prima dată în apel.
În raport de această pretinsă schimbare a obiectului, instanţa de apel a statuat şi cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a intimatelor.
Or, din cercetarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că, reclamantul, nu numai că nu a schimbat obiectul cauzei, ci, dimpotrivă, a susţinut în mod constant în faţa instanţei de apel că solicită restituirea, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilelor preluate abuziv, adică exact ceea ce a cerut şi în primă instanţă, prin acţiunea dedusă judecăţii.
Se constată astfel, că instanţa de apel a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al apelului, împrejurare care atrage incidenţa dispoziţiilor art. 304 alin. (8) C. proc. civ.
Aşa fiind, Curtea urmează a admite recursul şi a casa Decizia atacată cu trimiterea cauzei la instanţa de apel pentru rejudecarea apelului formulat de reclamant.
Judecarea apelului urmează a fi făcută avându-se în vedere temeiul de drept invocat de către reclamant şi prin administrarea tuturor probelor pe care instanţa le va considera necesare pentru a analiza dacă reclamantul este o persoană îndreptăţită la restituirea imobilului, în condiţiile Legii nr. 10/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul S.I.G. împotriva deciziei civile nr. 321/C din 31 martie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4794/2004. Civil. Revendicare imobiliara.... | ICCJ. Decizia nr. 4708/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
