ICCJ. Decizia nr. 5523/2004. Civil

1. Prin sentința civilă nr. 57 din 1 mai 2002 s-au admis cererile reconvenționale ale pârâților, au fost anulate titlurile de proprietate ale reclamanților și intervenientului, iar aceștia obligați să predea terenurile respective pârâților recurenți, în suprafață de 2,93 ha aflate pe amplasamentul denumit "Deasupra Hajongardului".

Prima instanță a respins cererea reconvențională față de intervenientul H.F., pe temeiul art. 1201 C. civ., raportat la sentința civilă nr. 4712/2001, irevocabilă prin decizia nr. 591/2001.

Prin decizia civilă nr. 164 din 11 decembrie 2002 Curtea de Apel Cluj a respins apelurile reclamanților P.A., N.A. și M.V., cât și pe cele declarate de pârâții N.B.M. și B.M.T., reținându-se, în esență, că:

- titlurile reclamanților și intervenienților s-au emis cu încălcarea art. 18 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, terenurile atribuite fiind din parcela 12851 care a fost proprietatea tabulară a defunctului B.R.I., autorul pârâților;

- acestora, prin titlul nr. 28859/1765/1996 li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra 3,57 ha din totalul de 6.96 ha, diferența fiind trecută nelegal în rezerva Comisiei locale, iar, ulterior, prin titlul nr. 27998/3017 din 4 octombrie 2000, conform art. 6 din Legea nr. 1/2000 li s-a reconstituit dreptul în întregime.

Contra deciziei a declarat recurs numai reclamanta Negru Ana, pe temeiul din art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care susține că

- reducerea inițială a suprafeței reconstituite defunctului B. și constituirea rezervei din care i s-a atribuit terenul este legală, iar

- în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, iar diferența de teren cuvenită pârâților trebuia acordată pe alte amplasamente din rezerva comisiei.

2. Recursul este nefondat.

Titlul emis recurentei și care a fost anulat de instanțe are ca obiect suprafața de 3000 mp teren care face parte din parcela de 6,96 ha aparținând defunctului B., autorul pârâților, situație necontestată de reclamantă.

Reducerea cu 50% a suprafeței de teren de reconstituit s-a făcut cu încălcarea art. 13 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, printr-o măsură aplicată numai pârâților și în lipsa unei hotărâri motivată a Comisiei.

Terenul recurentei, adus în CAP în anul 1960, în suprafață de 0,30 ha este amplasat pe tarlaua "Sub Solcer", identificat ca atare în registrul agricol, fără a se proba că acest amplasament nu ar fi liber și restituibil în condițiile Legilor nr. 18/1991 și nr. 1/2000.

Pe de altă parte, cum s-a reținut în apel, terenul atribuit recurentei nu era liber, căci defunctul B. solicitase reconstituirea dreptului său încă din anul 1991, iar conform art. 2 din Legea nr. 1/2000 "reconstituirea dreptului de proprietate se face, de regulă pe vechile amplasamente dacă acestea sunt libere".

Or, la data cererii defunctului B. întregul teren era liber, iar jumătate a fost, nelegal, trecut în rezerva comisiei și "distribuit" reclamanților cu încălcarea dispozițiilor citate, ceea ce a atras anularea titlurilor acestora.

în consecință, recursul a fost respins.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5523/2004. Civil