ICCJ. Decizia nr. 5615/2004. Civil. Iesire indiviziune. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5615
Dosar nr. 7486/2004
Şedinţa publică din 14 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 406A din 17 martie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, a respins ca nefondat apelul formulat de către pârâta B.A. împotriva sentinţei civile nr. 1326/2003.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 1326 din 3 octombrie 2003, Judecătoria Câmpeni a admis cererea formulată de reclamanta P.E. în contradictoriu cu pârâţii B.A., ş.a.
S-a constatat că reclamanta şi pârâţii sunt coproprietari în nume propriu sau moştenitori ai acestora, asupra imobilelor înscrise în C.F. 2243 nr. top 488/2/3 fânaţ, 487/3 fânaţ, ambele de 11.112 mp şi C.F. 1307 Lupşa nr. top 491,492 fânaţ şi grădină de 1.367 mp şi respectiv 5.581 mp în cotă de proprietate, după cum urmează:
- cota de 585/42600 parte pentru reclamantă în C.F. 2243 Lupşa;
- cota de 4320/42600 parte pentru C.G. lui V., cota de 7800/42600 parte pentru G.C. lui S., cota de 1080/42600 parte fiecare pentru C.V., V.C., C.I., C.L. şi C.T. în nume propriu B+58, 62; cota de 5400/42600 parte pentru C.M. B+62; cota de 4875/42600 parte pentru O.D., O.L., P.M. şi B.A. în calitate de moştenitori după C.L. B+64, fii şi nepoţi ai acestuia, cota de 585/42600 pentru pârâţii B.A.; cota de 585/42600 parte B+65 pentru O.D. şi O.L.M. ca fii după O.P., cota de 585/42600 parte B+68, V.E. ca moştenitor după N.M., cota de 585/42600 parte pentru reclamanta P.E., în nume propriu, B+69; cota de 891/42600 parte pentru M.E. după S.G. ca fiică, B+70; cota de 891/42600 parte B+71 pentru T.S.; cota de 891/42600 parte B+72 pentru S.L., cota de 891/42600 parte pentru H.M. B+73; cota de 831/42600 parte pentru L.S. şi E. B+74, 75, toţi în C.F. 2243 Lupşa; cota de 6/128 parte fiecare în C.F. 1307 Lupşa pentru O.D. şi O.L.M. B+15,16; cota de 28/128 parte pentru O.E. B+12,14, cota de 24/128 parte pentru O.A.; cota de 64/128 parte pentru C.P. lui I.B+9 în C.F. 1307 Lupşa.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor în litigiu, potrivit raportului de expertiză tehnică, prin formarea şi atribuirea loturilor.
În baza art. 271 C. proc. civ. s-a luat act de tranzacţia intervenită între reclamantă şi pârâta B.A. la data de 22 mai 2003, s-a constatat ca valabil încheiat antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 10 mai 2003 între reclamantă şi pârâţii O.D. şi O.L.M. prin care şi-au vândut cota de proprietate din C.F. 1307 Lupşa şi i-a obligat să elibereze reclamantei act autentic de vânzare – cumpărare, iar în act de refuz a dispus ca hotărârea pronunţată să ţină loc de act autentic.
S-a luat act că reclamanta a renunţat la judecata împotriva pârâtei A.B. şi s-a respins cererea reconvenţională formulată de reclamanta B.A. împotriva pârâţilor reconvenţionali P.E., O.D. şi V.E., precum şi împotriva celorlalţi pârâţi din acţiunea principală.
În motivare s-a arătat că reclamanta reconvenţională, în baza contractelor sub semnătură privată, a cumpărat cotele de proprietate de la pârâţii O.D. şi V.E. iar în baza testamentului a rezultat că defuncta C.S. a testat în favoarea reclamantei reconvenţionale cota de ¼ parte din toate bunurile sale din C.F. 2243 Lupşa.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă că potrivit extrasului de C.F., a rezultat că imobilele din litigiu fac parte din C.F. 2243 Lupşa top 488/2/3 şi 487/3 în suprafaţă de 111112 mp şi C.F. 1307 Lupşa top 486, 491, 495, 492, 493, 19739, 20177/2, 20179, 20181, 20189, 20193, 20198, avându-i ca proprietari sau moştenitori ai acestora pe reclamantă şi pârâţi în diferite cote de proprietate.
În ceea priveşte cererea reconvenţională, instanţa a respins-o ca neîntemeiată deoarece, potrivit constatărilor expertului, terenurile ce fac obiectul acesteia fac parte din alte C.F. decât cele depuse la dosarul cauzei, aparţinând unor persoane din afara cadrului procesual.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta reconvenţională, care în esenţă a arătat că, deşi a semnat tranzacţia încheiată cu P.E., a fost indusă în eroare pentru că nu a vrut să îi transmită acesteia tot dreptul de proprietate dobândit prin testamentul întocmit de antecesoarea C.S., dar şi cu privire la cota cumpărată.
Curtea de Apel a respins, aşa cum s-a arătat, apelul ca nefondat, apreciind că în mod corect instanţa a luat act de tranzacţie, în condiţiile în care nu a contestat-o şi a beneficiat de apărare calificată.
Împotriva deciziei Curţii de Apel Alba Iulia a declarat recurs pârâta B.A.. Fără a indica nici unul dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pârâta a arătat, în esenţă, că a fost indusă în eroare de tranzacţia încheiată cu reclamanta şi că expertul numit în cauză nu a efectuat în mod corect măsurătorile.
Înalta Curte, la termenul din 14 octombrie 2004 a făcut aplicarea art. 306 C. proc. civ. şi a pus în discuţia părţilor, faţă şi de susţinerea mandatarului G.N., capacitatea procesuală a pârâţilor O.A., C.G., C.P., C.G., O.V., S.V., C.I., B.E., C.T., C.M. şi O.E.
Se constată astfel, că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâţii B.A., O.D., O.L., V.E., M.E., T.S., B.A., H.M., S.L., S.E. dar şi pe pârâţii O.A., C.G., C.P., C.G., O.V., S.V., C.I., B.E., C.T., C.M. şi O.E. Pentru aceşti din urmă pârâţi, reclamanta a menţionat că au domiciliul necunoscut şi a solicitat citarea lor în conformitate cu dispoziţiile art. 95 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar (dosarul Judecătoriei Câmpeni), pârâta B.A. a arătat că primii opt pârâţi sunt decedaţi, că reclamanta nu a făcut nici o menţiune în acest sens şi că nu se cunoaşte dacă aceştia au sau nu moştenitori legali. A solicitat în consecinţă obligarea reclamantei să-şi completeze acţiunea în sensul arătat.
Nici la termenul următor şi la nici unul din celelalte termen din cadrul procedurilor ulterioare, instanţele nu au pus în discuţie excepţia capacităţii procesuale a celor opt pârâţi, mărginindu-se doar să-i citeze prin afişare la uşa instanţei şi să pronunţe hotărâri în contradictoriu şi cu aceştia.
Or, în sensul dispoziţiilor art. 41 C. proc. civ., orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Prin urmare, înainte de a păşi la judecarea pricinii, instanţele ar fi trebuit să lămurească problema calităţii de parte în proces a pârâţilor O.A., C.G., C.P., C.G., O.V., S.V., C.I., B.E., C.T., C.M. şi O.E. şi, în situaţia în care ar fi constatat că, într-adevăr, aceştia au decedat, să procedeze în consecinţă.
Prin urmare, potrivit art. 312 cu referire la art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtă, va dispune casarea hotărârii pronunţate şi va trimite cauza spre rejudecare Curţii de Apel Alba Iulia. Cu ocazia rejudecării, instanţa va lămuri aspectele legate de calitatea de parte a celor 8 pârâţi dar va avea în vedere şi criticile pe care pârâta le-a făcut prin cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta B.A. împotriva deciziei civile nr. 406 A din 17 martie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 5614/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5613/2004. Civil → |
---|