ICCJ. Decizia nr. 5722/2004. Civil

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Covasna la 4 noiembrie 2002, V.E. magistrat consultant la această instanță a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite, Tribunalul Covasna și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. pentru a fi obligați să-i restituie la valoarea actualizată sumele reținute nedatorat în procent de 7% din drepturile salariale lunare până la 29 martie 2001, cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate.

în susținerea acțiunii s-a pretins în esență că în condițiile asigurării gratuității medicale pentru magistrații și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești prin Legea nr. 92/1992 și H.G. nr. 409/1998, reținerea și calcularea contribuției acestora la fondul de asigurări sociale de sănătate ar fi lipsită de temei legal.

Reclamanta a invocat totodată inaplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 145/1997, până la modificarea legislației speciale derogatorii prin Legea nr. 118/2001.

Soluționând cauza în primă instanță prin sentința civilă nr. 1676 din 20 decembrie 2002 Tribunalul Covasna a admis acțiunea cu consecința obligării pârâților la restituirea către reclamantă a sumei de 5.520.783 lei cu titlu de plata nedatorată pentru perioada 1 ianuarie 2000 - 29 martie 2001 cu dobânda legală calculată conform O.G. nr. 9/2000 de la data reținerii lunare din veniturile salariale a cotei de 7% contribuție la asigurările sociale, până la plata efectivă.

Totodată au fost respinse cererea de chemare în garanție a C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. București împotriva Casei Naționale O.P.S.N.A.J., precum și excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive invocate de pârâți.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a socotit că potrivit art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 în vigoare la data efectuării reținerilor pentru asigurările de sănătate, magistrații și personalul de specialitate din cadrul autorității judecătorești, beneficiau în mod gratuit de asistență medicală, fără plata vreunor sume de bani destinate fondului de asigurări sociale.

Hotărârea primei instanțe a fost confirmată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, care prin decizia nr. 384 R din 20 martie 2003 a respins ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Justiției și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

Invocând încălcarea esențială a legii cu consecința soluționării greșite a fondului litigiului dintre părți, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat în termenul și cu respectarea cerințelor procedurale, recursul în anulare de față, solicitând casarea hotărârilor pronunțate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin recursul în anulare s-a arătat astfel că instanțele au nesocotit prevederile Legii nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate care prevăd expres care sunt persoanele scutite de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, cât și cele cuprinse în Normele Comune nr. 318 TB/64/807/1999 emise de Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție în aplicarea H.G. nr. 409/1998 referitoare la condițiile de acordare a asistenței medicale gratuite pentru magistrați, personalul auxiliar de specialitate și membrii de familie ai acestora.

Recursul în anulare este fondat.

în conformitate cu disp. art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 în vigoare și la data ivirii litigiului, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat pe baza principiului solidarității și al subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor.

Potrivit art. 4 alin. (2) din lege, toate persoanele supuse asigurării, respectiv cetățenii români cu domiciliul în țară, precum li cetățenii străini ori apatrizii care au reședința în România sunt obligate să plătească lunar o contribuție pentru asigurările sociale de sănătate în cuantumul arătat în art. 52, anume, 7% din venitul brut.

De la normele legale cu aplicabilitatea generală mai sus menționate, prin disp. art. 6 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 au fost explicit și limitativ exceptate, persoanele care beneficiază de asigurări de sănătate fără plata contribuției, precum și cele scutite temporar de plata contribuției, printre acestea nefiind prevăzute cele încadrate în calitate de magistrați sau personal auxiliar de specialitate în cadrul autorității judecătorești.

De altfel, acest fapt rezultă și din cele convenite. Cu putere obligatorie în domeniu, între Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție prin "Normele Comune" nr. 318/1999 emise în aplicarea H.G. nr. 409/1998 privind condițiile de acordare a asistenței medicale prevăzute în art. 99 din Legea nr. 92/1992 modificată prin Legea nr. 142/1997 și prin care magistrații în funcție sau pensionarii și membrii familiilor acestora nu au fost scutiți de plata contribuției lunare bănești pentru asigurările sociale de sănătate, consacrându-se dimpotrivă condiția acordării gratuităților, de dovada plății primei lunare de 7% din venitul lunar brut.

în consecință, recursul în anulare a fost admis și a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta V.E.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5722/2004. Civil