ICCJ. Decizia nr. 5724/2004. Civil
| Comentarii |
|
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., recurs în anularea sentinței civile nr. 817 din 24 decembrie 2002 a Tribunalului Sibiu și deciziei civile nr. 1176 din 19 mai 2003 a Curții de Apel Alba Iulia și a susținut că hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.
S-a arătat că greșit instanțele au considerat că ajutoarele și plățile compensatorii acordate cadrelor militare la trecerea în rezervă, calculate în raport de solda lunară brută nu sunt supuse impozitării. Veniturile care nu sunt supuse impozitării, precum și cele scutite de impozit sunt prevăzute limitativ și cu caracter de excepție în art. 5 și art. 6 din O.G. nr. 73/1999, iar în această categorie nu se regăsesc cele menționate.
Recursul în anulare este fondat.
Reclamantul R.M., fost ofițer activ la Ministerul Apărării Naționale, U.M. 01940 Mediaș, a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale și U.M. 01940 pentru ca instanța să oblige pârâtele la plata sumei reprezentând diferența dintre ajutorul brut neimpozabil datorat, constând în contravaloarea a 15 solde stabilite în raport cu solda brută avută în luna iunie 2000, conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 și ajutorul net plătit, sumă actualizată potrivit indicelui de evoluție a inflației, începând cu luna iulie 2000 până la data plății și în continuare până la achitarea efectivă.
Prin sentința civilă nr. 817 din 24 decembrie 2002 Tribunalul Sibiu a respins acțiunea formulată de reclamantul R.M. împotriva Ministerului Apărării Naționale precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Reclamantul a declarat recurs, iar Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia nr. 1176 din 19 mai 2003 a admis recursul reclamantului și a modificat sentința în sensul admiterii, în parte, a acțiunii împotriva pârâtului Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu și pentru U.M. 01940 Mediaș, precum și cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Apărării Naționale împotriva Ministerului Finanțelor Publice reprezentat de D.G.F.P. Sibiu și a obligat pârâtul și chematul în garanție să plătească reclamantului suma de 59.734.989 lei reprezentând valoarea actualizată a drepturilor bănești neacordate la data pensionării, ce se va actualiza în continuare până la data plății efective.
S-a reținut că reclamantul a fost trecut în rezervă prin decizia nr .0896191 din 30 august 2000, emisă de Ministerul Apărării Naționale, cu drept de pensie. în urma pensionării, reclamantul a beneficiat de plăți compensatorii egale cu 8 solde, conform art. 7 din O.G. nr. 7/1998 și ajutoare egale cu 6 solde, conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999. Cu ocazia achitării acestor drepturi bănești s-a calculat și reținut impozitul aferent lor, în valoare totală de 35.329.606 lei.
Instanțele au stabilit corect că reclamantul a beneficiat atât de ajutor cât și de plăți compensatorii, fiind considerat indisponibilizat în cadrul procesului de restructurare a armatei.
S-a considerat însă de către curtea de apel că ajutorul primit de reclamant este scutit de impozitul pe venit deși trebuia să aplice dispozițiile art. 6 lit. f) din O.G. nr. 73/1999 din care rezultă că veniturile stabilite în raport cu solda lunară brută nu sunt scutite de impozitul pe venit. Dispozițiile art. 31 din Legea nr. 138/1999 care prevedeau scutirea de impozit pe venit a ajutoarelor stabilite în raport cu solda lunară netă au fost abrogate prin art. 86 din O.G. nr. 73/1999.
O.G. nr. 73/1999 stabilește ca regulă generală impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Veniturile care nu sunt impozitate, precum și cele scutite de impozit sunt prevăzute limitativ și cu caracter de excepție la art. 5 și art. 6 din aceeași ordonanță, ele fiind de strictă interpretare și aplicare. Potrivit acestui principiu, veniturile care fac obiectul cauzei nu pot fi asimilate ajutoarelor, indemnizațiilor și altor forme de sprijin cu destinație specială prevăzută la art. 5 lit. a) întrucât ele nu se regăsesc nici în enumerarea prin care Normele metodologice de aplicare a ordonanței, H.G. nr. 1066/1999, stabilește veniturile incluse în această categorie. Sumele reprezentând ajutoare și plăți compensatorii acordate cadrelor militare la trecerea în rezervă au fost prevăzute în mod expres la art. 6 lit. f) din ordonanță, ceea ce exclude posibilitatea aplicării și scutirii de la art. 5 lit. a).
Potrivit dispozițiilor art. 4 lit. b) din O.G. nr. 73/1999, veniturile din salarii sunt venituri care se supun impozitului pe venit iar potrivit art. 23 lit. b) din aceeași ordonanță, sunt asimilate salariilor în vederea impunerii, drepturile de soldă lunară, indemnizații, premii, prime, sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare acordate potrivit legii.
în consecință, recursul în anulare a fost admis și recursul reclamantei R.M. a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5797/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5725/2004. Civil → |
|---|
