ICCJ. Decizia nr. 5752/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 8060 din 10 septembrie 2001 pe rolul Tribunalului Cluj reclamantul V.H.I., a chemat în judecată pe pârâta SC C. SA Cluj Napoca și a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului situat în Cluj Napoca, cuprins în C.F. nr. 3929 Cluj Napoca, nr. top 5196 precum și a utilajelor preluate cu ocazia naționalizării.
în motivarea cererii reclamantul arată că este succesorul în calitate de fiu a lui V.I., proprietar al fostei societăți V. & CO SA Cluj, naționalizată prin Legea nr. 119/1948; patrimoniul societății la data naționalizării cuprinzând imobilul deținut în prezent de pârâta SC C. SA Cluj Napoca, format din mai multe corpuri de clădiri și teren, situat în Cluj Napoca și înscris în C.F. Cluj Napoca nr. 3929 nr. top 5196.
Că pârâta care este societate comercială cu capital mixt, folosește imobilul în parte pentru activitate de producție și în parte îl închiriază.
Că a notificat cu notificarea nr. 247 din 3 iulie 2001 pe pârâta prin executorul judecătoresc, solicitând restituirea în natură a imobilului instalațiilor și utilajelor preluate în mod abuziv prin naționalizare, dar că aceasta a respins notificarea, prin decizia nr. 977 din 1 august 2001 afirmând că este societate comercială cu capital privat, ceea ce nu corespunde realității.
Pârâta și-a motivat refuzul de a restitui imobilul și pe împrejurarea că acesta nu este identic cu imobilul pe care îl predă și negând totodată gradul de rudenie al reclamantului cu fostul proprietar.
în drept acțiunea este întemeiată pe prevederile art. 9,art. 20 și art. 24 din Legea nr. 10/2001.
La termenul de judecată din 12 februarie 2002 s-a formulat în dosar o cerere de intervenție de către intervenienții N.L.D., N.C.S. și V.L.M. care afirmă că sunt alături de reclamantul V.H.I. moștenitorii fostului proprietar al societății naționalizate, V.I. și solicită anularea deciziei nr. 977 din 1 august 2001 emisă de SC C. SA Cluj Napoca, și restituirea în natură a imobilului naționalizat format din construcții și teren.
Intervenienții fac precizarea că au notificat personal pe deținătoarea imobilului naționalizat, la o dată ulterioară notificării făcute de reclamantul V.H.I., dar li s-a răspuns de către unitatea deținătoare că trebuia să se adreseze cu notificarea către A.P.A.P.S.
La dosar s-a depus adresa nr. 581 din 11 februarie 2002 prin care A.P.A.P.S., sucursala regională N.V., comunică instanței că A.P.A.P.S. nu mai deține la SC C. SA Cluj Napoca acțiuni, deoarece și-a vândut cota de 71,804% din capitalul social la 9 noiembrie 2000 prin vânzare de acțiuni prin metoda licitației electronice; în prezent SC C. SA Cluj Napoca fiind societate comercială cu capital integral privat.
La termenul de judecată din 26 februarie 2002 au formulat în cauză cerere de intervenție principală intervenienții B.M.V., V.I.R., M.S., I.C.M., I.S.S., solicitând admiterea acțiunii reclamantului V.H.I. a cererii de intervenție accesorie formulată în favoarea reclamantului și a cererii lor și obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului naționalizat și utilajelor ce au aparținut fostei societăți comerciale V. & CO SA.
Prin sentința civilă nr. 53 din 26 februarie 2002 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, a fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul V.H.I. împotriva pârâtei SC C. SA Cluj Napoca precum și cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantului formulată de intervenienții N.L.D., N.C.S. și V.L.M.
în motivarea hotărârii instanța a reținut în esență pe baza probelor administrate că imobilul înregistrat în C.F. nr. 3929 Cluj Napoca cu nr. top 5196 a aparținut în proprietate SC V. & CO SA Cluj și a fost naționalizat prin Legea nr. 119/1948 trecând în proprietatea Statului Român care și-a intabulat dreptul de proprietate în C.F. prin încheierea nr. 533 din 11 februarie 1949.
Odată cu naționalizarea imobilului au fost preluate și utilajele trecute în anexele nr. 7 și 8 la procesul verbal de predare preluare din 11 iunie 1948.
Că înainte de naționalizare societatea comercială, constituită în anul 1931 s-a reorganizat în 1942, iar potrivit convenției încheiate între acționari la 5 iunie 1942, ultimii săi acționari au fost membrii a două familii, respectiv V. și I., structură pe care a avut-o și la data naționalizării.
Că s-a dovedit cu probele administrate că de la data de 9 noiembrie 2000, ca urmare a vânzării la licitație a acțiunilor aparținând statului, SC C. SA Cluj Napoca este societate cu capital integral privat precum și faptul că reclamantul V.H.D. a avut ca antecesor pe unul dintre acționarii societății naționalizate, V.I.
Că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 6 alin. (2) art. 9 alin. (2) art. 10 alin. (1), (2) și (3), art. 18 lit. a) teza finală, art. 27 alin. (1) și ale art. 46 din Legea nr. 10/2001 pentru a se putea dispune restituirea în natură a imobilelor și utilajelor preluate de stat odată cu acestea în temeiul Legii nr. 119/1948 deoarece societatea comercială deținătoare a imobilului a fost privatizată în întregime cu respectarea dispozițiilor legale iar foștii asociați nu sunt membrii aceleiași familii.
împotriva sentinței civile nr. 53 din 26 februarie 2002 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, au declarat apel reclamantul V.H.I. și intervenienții N.L.D., N.C.S. și V.L.M. în motivarea căruia, apelanții au arătat în esență următoarele:
- imobilul înscris în C.F. 3929 Cluj Napoca nr. top 5196 a fost naționalizat în baza Legii nr. 119/1948 și intabulat în favoarea statului în anul 1949;
- pârâta SC C. SA Cluj Napoca nu și-a intabulat dreptul de proprietate în C.F. și în consecință, potrivit art. 17 din Legea nr. 115/1938 nu a putut dobândi nici un drept asupra imobilului, și nu poate pretinde că este proprietara acestuia, caracterul integral privat al capitalului neinteresând cauza;
- instanța de fond a interpretat greșit noțiunea de familie la care face referire art. 18 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 neobservând cu privire la această noțiune prevederile art. 23 din Decretul-lege nr. 54/1990 și art. 32 din O.U.G. nr. 40/1999.
Prin decizia civilă nr. 140 din 13 noiembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, apelul declarat de reclamant și intervenienți este respins ca nefondat pentru motivele care se vor arăta în continuare.
Din actele aflate la dosar s-a reținut că înainte de naționalizarea SC V. & CO SA din Cluj, aceasta avea cinci acționari, între care figura și tatăl reclamantului care deținea un procent de 28% din acțiuni.
Că, așa cum rezultă din actele întocmite cu ocazia ultimei reorganizări a societății între asociați figura și A.I. care deținea un procent de 20% din capitalul societății anonime pe acțiuni, precizându-se că societatea aparține familiilor V. și I.
Că sensul noțiunii de familie poate fi definit numai conform accepțiunii dată de semnatarii actului, potrivit convenției lor și legislației în vigoare la acea dată și nu prin trimitere și analogii la texte de lege actuale aplicabile fiecare într-o materie separată.
Că așa fiind nu sunt îndeplinite cerințele art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001 pentru a se putea solicita restituirea imobilului în natură, reclamantul și intervenienții fiind îndreptățiți numai la măsuri reparatorii în echivalent urmând procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 adresându-se deci persoanei juridice implicată în procesul de privatizare, în speță A.P.A.P.S.
Cu privire la SC C. SA Cluj Napoca, instanța de apel a reținut că aceasta este societate comercială cu capital integral privat iar faptul că nu și-a intabulat dreptul de proprietate în C.F. nu impietează asupra privatizării care a încorporat în prețul acțiunilor cumpărate întreg patrimoniul mobiliar și imobiliar al fostei societăți naționalizate.
Așa fiind se concluzionează în decizia instanței de apel, privatizarea săvârșită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 constituie azi un impediment legal pentru restituirea în natură a imobilului conform art. 46 pct. 2 din lege.
împotriva deciziei civile nr. 140/2002 pronunțată de Curtea de Apel Cluj au declarat recurs reclamantul V.H.I. și intervenienții N.L.D., N.C.S. și V.L.M. care au criticat decizia pentru motive de nelegalitate întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. în dezvoltarea cărora au arătat în esență următoarele:
- s-au încălcat prevederile art. 17 din Legea nr. 115/1938 înlăturându-se criticile privind faptul că pârâta SC C. SA Cluj Napoca nu a putut dobândit un drept de proprietate asupra imobilului revendicat câtă vreme nu și-a înscris acest drept în C.F. și în această situație considerentele privind capitalul integral privat al societății nu au relevanță în cauză;
- greșit s-a considerat că A.I. nu face parte din familia V. și deci foștii proprietari nu sunt membrii ai aceleiași familii, din probele administrate rezultând că A.I. a fost soțul M.I., sora antecesorului V.I.
Recursul este fondat.
Reclamantul V.H.I. în calitate de persoană îndreptățită a notificat în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001, prin executorul judecătoresc pe SC C. SA Cluj Napoca în calitate de persoană juridică deținătoare să dispună restituirea în natură a imobilului din Cluj compus din mai multe construcții și teren, înscris în C.F. nr. 3929 Cluj nr. top 5196, care a aparținut autorului său V.I. și a constituit patrimoniul firmei V. & CO SA Cluj, naționalizată prin Legea nr. 119/1948.
Prin decizia nr. 977 din 1 august 2001, societatea deținătoare a respins notificarea cu motivarea că imobilele pe care le deține nu sunt cele care au fost preluate în anul 1948 de la societatea comercială V. & CO SA Cluj.
Că SC C. SA Cluj Napoca este societate comercială cu capital integral privat și potrivit Legii nr. 10/2001, foști proprietari nu pot solicita restituirea imobilelor în natură ci numai în echivalent.
în cauză au formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului intervenienții N.L.D., N.C.S. și V.L.M. care susțin că sunt alături de V. H.I., moștenitorii lui V.I., fostul proprietar al societății V. & CO SA Cluj.
Intervenienții fac precizarea în motivarea cererii de intervenție că la rândul lor au notificat prin intermediul executorului judecătoresc pe deținătoarea imobilului din litigiu, fără a preciza dacă prin această notificare au solicitat restituirea imobilului și utilajelor în natură sau prin echivalent.
La termenul de judecată din 12 februarie 2002, în fața instanței intervenienții precizează că au notificat în nume personal în baza Legii nr. 10/2001 pentru acordarea de măsuri reparatorii atât pe pârâta SC C. SA Cluj Napoca cât și A.P.A.P.S.
La 26 februarie 2002 în cauză formulează cerere de intervenție în interes propriu intervenienții B.M.V., V.I.R., M.S., I.C.M., I.S.S., care la rândul lor solicită restituirea în natură a imobilelor și utilajelor deținute de SC C. SA Cluj Napoca, susținând că sunt moștenitorii acționarilor fostei S.C. V. & CO SA cu sediul în Cluj Napoca.
Intervenienții invocă în motivarea cererii de intervenție prevederile art. 18 din Legea nr. 10/2001 susținând că sunt urmașii foștilor acționari care au fost membrii aceleiași familii.
La rândul lor intervenienții în interes propriu B.M.V., V.I.R., M.S., I.C.M. și I.S.S. au depus la dosar notificarea adresată prin executorul judecătoresc Primăriei Municipiului Cluj-Napoca prin care în baza Legii nr. 10/2001 solicită restituirea în natură a imobilului împreună cu accesoriile sale și utilajele care au aparținut fostei societăți comerciale V. & CO SA, imobil aflat în Cluj Napoca naționalizate în baza Legii nr. 119/1948.
Rezultă din lucrările dosarului că în prezent cu privire la același bun, imobil și utilaje, care au aparținut societății comerciale V. & CO SA se afla în curs de soluționare cel puțin trei notificări formulate de persoane diferite și care se pretind ca fiind moștenitorii foștilor proprietari membrii aceleiași familii, toți solicitând reparații în natură.
Pentru o soluționare unitară a celor trei notificări adresate la organe diferite, dar privind același bun naționalizat, formulate însă de persoane diferite, care se pretind toate ca fiind membre ale aceleiași familii era imperios necesar ca la dosar să se depună acte din care să rezulte modul în care au fost soluționate notificările adresate A.P.A.P.S., instituție publică implicată în privatizarea SC C. SA Cluj Napoca și Primăriei municipiului Cluj.
De asemenea, problema foștilor asociați, despre care se pretinde că au constituit o familie în numele cărora reclamantul și intervenienții au acționat în cauză în calitate de moștenitori, se impune a fi lămurită în raport cu toate aceste persoane, în sensul prevederilor art. 18 lit. a) din Legea nr. 10/2001, prin membrii aceleiași familii înțelegându-se, în lipsa altor prevederi în lege, soție și copii necăsătoriți, majori sau minori, dacă gospodăresc împreună, în raport cu situația existentă la data preluării abuzive a imobilului.
Urmează a se avea în vedere la lămurirea acestei situații de mențiunile din actele depuse la dosar cu privire la reorganizări succesive ale societății V. & CO SA la dosar fond în care se vorbește de familii asociate, lăsând să se înțeleagă că este vorba de familii distincte, chiar dacă au rezultat în urma căsătoriei sorei lui V.I. cu asociatul A.I.
Față de apărările formulate de pârâta SC C. SA Cluj Napoca în sensul că această societate nu s-a format prin preluarea patrimoniului care a aparținut societății naționalizate V. & CO SA, instanțele erau obligate să dispună administrarea probelor pe care le considerau utile pentru lămurirea acestei situații, eventual chiar prin administrarea unei expertize.
în sfârșit cum din probele administrate rezultă că SC C. SA este societate comercială cu capital integral privatizat în urma vânzării acțiunilor pe care le-a deținut statul se impune a se pune în discuție dacă notificarea formulată de reclamantul V.H.I. prin executorul judecătoresc a fost bine adresată societății comerciale deținătoare a bunurilor care se solicită a fi restituite în natură sau ar fi trebuit îndreptată către instituția publică implicată în privatizare care în speță este A.P.A.P.S.
Pentru toate aceste considerente, recursul a fost admis, a fost casată decizia recurată trimițându-se dosarul la instanța de apel în vederea rejudecării apelului.
← ICCJ. Decizia nr. 5845/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6050/2004. Civil → |
---|