ICCJ. Decizia nr. 5825/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 246 din 15 octombrie 2002 Tribunalul Gorj a admis acțiunea formulată de reclamanții B.I. și A.V. în contradictoriu cu pârâții C.N.L. Oltenia SA și Statul român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice; a fost obligată prima pârâtă să emită decizie motivată privind oferta de restituire prin echivalent bănesc corespunzătoare diferenței dintre valoarea reală a imobilelor ce au făcut obiectul exproprierii prin Decretul nr. 129/1985 și despăgubirea primită de autoarea reclamanților B.E., în cuantum de 21.080 lei și să o comunice acestora.
Instanța a reținut în esență că, deși notificată de reclamanți cu privire la acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în intravilanul comunei Urdari, jud. Gorj, ce a aparținut autoarei lor, prima pârâtă a încălcat prevederile art. 22 și art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, refuzând să emită o ofertă de restituire prin echivalent.
împotriva acestei sentințe au declarat apeluri pârâtele.
C.N.L. Oltenia SA a susținut că întrucât imobilul expropriat există, nu se poate dispune restituirea prin echivalent, așa cum a făcut instanța de fond.
Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj a susținul că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 63 din 28 martie 2003 a respins apelurile ca nefondate, reținând sub un prim aspect că independent de existența în natură a imobilului expropriat, pârâta C.N.L. Oltenia SA a încălcat obligația legală de a răspunde în termen notificării adresate de reclamanți, astfel încât soluția instanței de fond este corectă.
S-a mai stabilit că Statul român prin Ministerul Finanțelor Publice nu a fost obligat la nici o prestație iar problema calității sale procesuale pasiva va fi relevantă doar în momentul în care notificarea va fi soluționată într-o formă sau alta.
împotriva acestei decizii a declarat recurs, în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice Gorj, Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, criticând-o pentru nelegalitate și reiterând aspectele referitoare la lipsa calității procesuale pasive.
Recursul este nefondat.
Curtea reține în primul rând că recursul este lipsit de interes întrucât recurenta nu a fost obligată la nici o prestație iar hotărârea pronunțată nu îi afectează în nici un mod interesele. Dimpotrivă, pârâta C.N.L. Oltenia SA, obligată să soluționeze notificarea, nu a înțeles să recureze decizia Curții de Apel.
Pe de altă parte, așa cum în mod corect s-a reținut în apel, problema calității procesuale pasive a acestui pârât depinde de modul de soluționare, în viitor, a notificării, astfel încât nu se poate susține la momentul acestei judecăți, că el nu ar avea calitate procesuală pasivă.
în consecință, cum decizia atacată este în întregime legală și temeinică, recursul a fost respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
← ICCJ. Decizia nr. 5898/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5812/2004. Civil → |
---|