ICCJ. Decizia nr. 7161/2004. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 360 din 25 aprilie 2003, Tribunalul Timiș a admis în parte contestația formulată de reclamanta E.H. în contradictoriu cu Primăria Municipiului Timișoara, reprezentată de primar și de Consiliul Local al Municipiului Timișoara și a anulat art. 1 din dispoziția nr. 13 din 6 ianuarie 2003, privind respingerea cererii de restituire în natură a imobilului înscris în C.F. 212 Timișoara.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Timișoara a reținut că imobilul cu nr. top. 17306 se află în proprietatea Statului român și administrarea fabricii de Pălării Timișoara, imobilul cu nr. top. 17307 se află în proprietatea SC P. SA în baza Legii nr. 15/1990 iar imobilul cu nr. top. 17308 a fost desprins din această carte funciară și transcris în C.F. 16468 în proprietatea Statului român.
Acest din urmă imobil a fost inițial în administrarea Ministerului Metalurgiei și Construcțiilor de Mașini, apoi a Ministerului învățământului, prin Institutul Politehnic.
Nr. top. 17308 a fost dezmembrat în două parcele topografice -17308/1 și 17308/2, apoi din nou dezmembrat în 17308/1/1 care a fost trecut în proprietatea Universității Politehnica și 17308/1/2, în administrarea operativă a întreprinderii “13 Decembrie".
Potrivit art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, pentru imobilele aflate în patrimoniul societăților privatizate, notificarea se adresează instituției implicate în privatizare, motiv pentru care, în mod justificat, prin dispoziția atacată, notificarea privind imobilele cu nr. top. 17306 și 17307 a fost trimisă spre competentă soluționare la A.P.A.P.S.
De asemenea, conform art. 21 din Legea nr. 10/2001, in mod corect a fost trimisă notificarea pentru imobilul cu nr. top. 16468 (inițial 17308) către Universitatea Politehnică.
In ceea ce privește art. 1 din dispoziția atacată s-a reținut, însă, că în condițiile în care nu este unitate deținătoare, a respins cererea de restituire în natură, depășindu-și astfel competența.
împotriva sentinței a declarat apel Primăria Municipiului Timișoara, reprezentată de primar și de Consiliul Local al Municipiului Timișoara.
Prin decizia civilă nr. 160 din 4 noiembrie 2003, Curtea de Apel Timișoara a respins ca tardiv apelul, reținând că, deși decizia tribunalului a fost comunicată la data de 6 iunie 2003, reclamantul a declarat apel la data de 18 iulie 2003, cu depășirea termenului de 15 zile.
împotriva deciziei Curții de Apel Timișoara au declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara.
Fără a indica vreunul din motivele prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă, pârâții au arătat că în mod greșit a fost respins apelul ca tardiv deoarece comunicarea către Consiliul Local al Municipiului Timișoara a avut loc la data de 11 iulie 2003.
Se mai arată că în practicaua deciziei civile atacate este menționat faptul că s-a luat în examinare apelul declarat de Consiliul Local dar prin dispozitiv se respinge ca tardiv apelul declarat de Primarul Municipiului Timișoara.
Recursul este fondat.
în cadrul procedurii derulate în fața instanței de fond, au avut calitatea de pârâți Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara.
Hotărârea tribunalului a fost comunicată Primarului Municipiului Timișoara la data de 6 iunie 2003 și Consiliului Local al Municipiului Timișoara la data de 11 iulie 2003. Din documentele aflate la dosar nu rezultă faptul că hotărârea ar fi fost comunicată și pârâtei Primăria Municipiului Timișoara.
Apelul a fost declarat la data de 18 iulie 2003 de Consiliul Local al Municipiului Timișoara, prin reprezentanții săi legali și de Primăria Municipiului Timișoara, reprezentată de Primar.
Prin urmare, pentru considerentele arătate, înalta Curte constată că apelul a fost introdus de pârâte în termenul prevăzut de lege, iar decizia Curții de Apel Timișoara este nelegală, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 284 C. proc. civ.
Pentru aceste motive, recursul a fost admis, decizia atacată a fost casată iar cauza se va trimite aceleiași curți de apel în vederea rejudecării apelului.
← ICCJ. Decizia nr. 7065/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7164/2004. Civil → |
---|