ICCJ. Decizia nr. 929/2004. Civil. Litigiu de munca - restituire contributie la fondul asigurarilor sociale (7%); Suspendare executare. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 929/2004
Dosar nr. 4223/2003
Şedinţa publică din 4 februarie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Harghita, prin sentinţa civilă nr. 997 din 14 august 2002, a admis acţiunea formulată de M.M. împotriva pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Harghita, ca şi cererea de chemare în garanţie promovată de Ministerul Justiţiei în contra C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. şi a obligat chemata în garanţie să restituie reclamantei în locul pârâţilor suma de 1.489.258 lei cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate în procent de 7% lunar începând cu luna ianuarie 2000 – martie 2001 cu aplicarea dobânzii legale calculată conform OG nr. 9/2000 de la data reţinerii lunare a sumei şi până la data plăţii integrale a datoriei.
Au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Harghita.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, prin Decizia nr. 979/ R din 15 noiembrie 2002, a respins, ca nefondate, recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. împotriva sentinţei civile nr. 997 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita.
Instanţele de fond şi recurs, au reţinut în esenţă că potrivit art. 99 din Legea nr. 92/1992 anterior modificării lui prin Legea nr. 118 din 29 martie 2001, magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora, beneficiau în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, întrucât legea nu condiţiona acordarea asistenţei medicale gratuite de plata unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, iar modificarea intervenită în materie, prin înserarea acestei condiţii, se referă la perioada ulterioară celei pentru care s-au acordat drepturile băneşti respective.
Împotriva hotărârilor pronunţate, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţi şi Justiţie a declarat recurs în anulare în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., cu motivarea că hotărârile judecătoreşti criticate au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 1, 4, 6, 52 şi art. 55 din Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate şi art. 61 din Normele comune emise la 26 mai 1999 în aplicarea HG nr. 409/1998 ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
Se arată în esenţă că reclamanta, întrucât nu face parte din categoriile de persoane care, potrivit legii, sunt scutite de plata contribuţiei lunare de asigurări de sănătate, beneficiază de gratuităţile prevăzută de art. 1 alin. (1) din HG nr. 409/1998 numai dacă face dovada plăţii contribuţiei anuale de asigurări de sănătate.
Din interpretarea dispoziţiilor legale evocate corobrate cu prevederile Legii nr. 92/1992 se desprinde intenţia legiuitorului ca magistraţii şi personalul de specialitate să nu fie scutiţi de plata contribuţiei pentru fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Se solicită admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor pronunţate şi pe fond, respingerea acţiunii.
Recursul în anulare urmează a fi admis, a casa hotărârile atacate, însă pe un alt considerent decât cel invocat şi care face inutilă cercetarea motivelor expuse în argumentele criticilor formulate.
Astfel, prezentul litigiu face parte din categoria conflictelor de muncă, aşa cum ele sunt definite de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.
Cu referire la compunerea instanţei de judecată în această materie, art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, text modificat prin OUG nr. 20 din 20 februarie 2002, prevede că în primă instanţă cauzele privind conflictele de muncă se judecă de către un complet format din 2 judecători, asistaţi de 2 magistraţi consultanţi, care participă la deliberare cu vot consultativ.
La 14 august 2002, Tribunalul Harghita a judecat prezentul litigiu în complet alcătuit dintr-un singur judecător şi fără participarea magistraţilor consultanţi, încălcând prevederile art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 92/1992, aşa cum au fost modificate la 20 februarie 2002, prin OUG nr. 20 din 20 februarie 2002.
Excepţia greşitei compuneri a completului de judecată a fost pusă din oficiu în discuţia părţilor în şedinţa publică din 4 februarie 2004.
Întrucât normele procedurale privitoare la compunerea instanţelor de judecată sunt de ordine publică, nerespectarea acestor norme atrage nulitatea hotărârii pronunţate şi în consecinţă se vor casa hotărârile atacate şi se va trimite cauza la Tribunalul Harghita, în vederea rejudecării fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr. 979 R din 15 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă şi a sentinţei nr. 997 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita.
Casează hotărârile atacate şi trimite cauza în vederea rejudecării fondului la Tribunalul Harghita.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 926/2004. Civil. Litigiu de munca - restituire... | ICCJ. Decizia nr. 930/2004. Civil. Litigiu de munca - restituire... → |
|---|
