Obligaţia legală de întreţinere. Refuzul debitorului obligaţiei de întreţinere de a munci
Comentarii |
|
Refuzul pârâtului de a munci nu îl exonerează de obligaţia legală de întreţinere. Prin urmare, la fixarea cuantumului pensiei de întreţinere se aplică criteriul consacrat al venitului minim pe economia naţională.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 3582 din 14 Mai 2004
Prin sentința civilă nr. 1004 din 29 august 2003, pronunțată de Judecătoria Balș, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta T.V. în calitate de reprezentantă legală a minorului F.O., născut la 8 mai 1993, împotriva pârâtului T.Șt. S-a dispus obligarea acestuia la plata unei pensii lunare de întreținere de 600.000 lei cu începere de la 24 iunie 2003 până la majoratul copilului. Instanța a reținut în esență că minorul se află în stare de nevoie iar pârâtul, care este apt de muncă, nu își îndeplinește obligația legală de întreținere.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, criticând-o și susținând că nu are mijloace de existență, astfel încât cuantumul pensiei stabilite este prea mare.
Recursul a fost admis în principiu prin încheierea din 21 noiembrie 2003.
Recursul este neîntemeiat.
în mod corect instanța de fond a stabilit că pârâtul recurent, deși apt de muncă, nu prestează nici o activitate stabilă, astfel încât la fixarea cuantumului pensiei de întreținere a avut în vedere criteriul consacrat al venitului minim pe economia națională. Este de principiu, astfel cum de altfel s-a arătat și în motivarea sentinței, că refuzul pârâtului de a munci nu îl exonerează de obligația legală de întreținere.
Așa fiind, cum sentința este legală și temeinică sub toate aspectele, recursul a fost respins ca nefundat, conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
← Persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii.... | Imobil preluat în mod abuziv. Lipsa răspunsului unităţii... → |
---|