ICCJ. Decizia nr. 1146/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la data de 12 iunie 2002 la Tribunalul Harghita (Miercurea-Ciuc), reclamanții T.I., ș.a., judecători la Judecătoria Gheorgheni au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Harghita, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., solicitând restituirea sumelor reținute cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate în procent de 7% din veniturile brute de natură salarială și încasate de pârâți în perioada anterioară datei de 29 martie 2001, cu aplicarea indicelui de devalorizare a monedei naționale de la data reținerii acestor sume și până la data plății lor integrale.
în cauză au formulat cereri de intervenție în interes propriu T.I.D., ș.a., foști judecători la Judecătoria Miercurea-Ciuc în perioadele 1 august 1997-1 iulie 2000, 1 august 1997-1 iulie 2000, 1 august 1997-15 mai 2001 și respectiv 1 septembrie 1998-15 mai 2001.
Ulterior, reclamanții și-au precizat acțiunea în sensul că perioada pentru care și-au formulat pretențiile este 1 ianuarie 2000-30 martie 2001.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat, prin întâmpinare, respingerea cererilor formulate și a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, precum și a Tribunalului Harghita.
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. a solicitat, de asemenea, prin întâmpinare respingerea cererilor cu care a fost sesizată instanța și a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului, considerând că litigiul are natura unui contencios fiscal pentru a cărui soluționare este competentă curtea de apel.
Prin sentința civilă nr. 895 din 24 iulie 2002 a Tribunalului Harghita s-au admis atât acțiunea reclamanților cât și cererile de intervenție în interes propriu, astfel cum au fost formulate și precizate.
De asemenea, prin sentință s-a luat act de renunțarea la judecată formulată de reclamanta S.R.D.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 952/R din 14 noiembrie 2002 a respins ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Justiției și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. împotriva sentinței civile nr. 895/24 iulie 2002 a Tribunalului Harghita.
Instanțele au reținut, în esență, că, potrivit art. 99 și art. 141 din Legea nr. 92/1992, reclamanții și intervenienții beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze întrucât legea nu condiționează acordarea asistenței medicale gratuite de plata unei contribuții de asigurări sociale de sănătate, iar modificarea intervenită în materie prin inserarea acestei condiții se referă la perioada ulterioară celei pentru care s-au solicitat drepturile bănești.
împotriva hotărârilor judecătorești menționate, Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a declarat recurs în anulare, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., pe considerentul că acestea au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, respectiv a dispozițiilor art. 1,art. 4,art. 6,art. 52 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate și art. 6/1 din Normele comune emise la 26 mai 1999 în aplicarea H.G. nr. 409/1998, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.
în motivarea recursului în anulare s-a arătat că, prin interpretarea dispozițiilor legale evocate rezultă că magistrații au dreptul la asistență medicală gratuită doar dacă fac dovada plății contribuției lunare de asigurări de sănătate, aceștia nefăcând parte din categoriile de persoane exceptate de la plata acestei contribuții.
în consecință, s-a solicitat admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor criticate și, pe fond, respingerea acțiunii și a cererilor de intervenție.
Recursul în anulare este fondat.
Prezentul litigiu face parte din categoria conflictelor de muncă, așa cum sunt ele definite de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
în art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, text modificat prin O.U.G. nr. 20 din 20 februarie 2002 se prevede, în ceea ce privește compunerea completului în materia litigiilor de muncă, la judecata în primă instanță, că acesta este format din doi judecători, asistați de doi magistrați consultanți care participă la deliberare cu vot consultativ.
Tribunalul Harghita a judecat litigiul, în primă instanță, la data de 24 iulie 2002, într-un complet alcătuit dintr-un singur judecător și fără participarea magistraților consultanți, încălcându-se astfel dispozițiile legale menționate.
întrucât normele procedurale privitoare la compunerea instanțelor de judecată sunt de ordine publică, nerespectarea lor atrage nulitatea hotărârii.
Astfel fiind, recursul în anulare a fost admis, au fost casate hotărârile atacate și s-a trimis cauza la Tribunalul Harghita pentru rejudecarea ei pe fond.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1140/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1153/2005. Civil → |
|---|
