ICCJ. Decizia nr. 1196/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin decizia civilă nr. 61 din 28 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția pentru conflicte și litigii de muncă, a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientul M.N. împotriva deciziei civile nr. 1719 din 19 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția pentru conflicte și litigii de muncă, în contradictoriu cu intimata SC E. SA.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că înscrisurile invocate de revizuient ca fiind reținute de partea potrivnică, respectiv SC E. SA, nu au nici o legătură cu obiectul cauzei, întrucât vizează salariați angajați pe posturi de cu totul altă natură decât cel ocupat de revizuient și care au fost disponibilizați în cu totul alte condiții și în altă perioadă decât revizuientul.
împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul M.N., criticând-o pe motiv că atât recursul cât și cererea de revizuire au fost judecate de către același judecător încălcându-se astfel dispozițiile art. 24 alin. (1), art. 25 și art. 27 pct. 7 C. proc. civ.
în drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La data de 22 martie 2004, contestatorul a formulat cerere prin care a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea cererii de strămutare adresată înaltei Curți de Casație și Justiție, nefăcând dovada în acest sens cu certificat de grefă.
Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru conflicte și litigii de muncă, prin decizia nr. 256/LM din 23 aprilie 2004, a respins ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul M.N. împotriva deciziei nr. 61 din 28 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția pentru conflicte și litigii de muncă.
în motivarea acestei decizii, a reținut în esență, că motivul invocat de contestator nu se încadrează în dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
împotriva deciziei pronunțate, contestatorul M.N., a declarat recurs reiterând susținerile vizând încălcarea normelor privitoare la incompatibilitatea judecătorilor, pe de o parte, și împrejurarea că instanța a soluționat cauza, deși o informase că a făcut demersuri pentru strămutarea cauzei solicitând suspendarea judecării, pe de altă parte.
Recursul este inadmisibil.
în condițiile art. 317 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele arătate la pct. 1 și 2, precum nerespectarea condițiilor legale referitoare la citarea părții pentru ziua când s-a judecat pricina și încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Potrivit art. 320 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
în speță, decizia nr. 256/LM din 23 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă, este irevocabilă.
Pe cale de consecință neexistând cale de atac împotriva hotărârii prin care a fost respinsă contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 61 din 28 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă, recursul declarat este inadmisibil și a fost respins ca atare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1182/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1198/2005. Civil → |
|---|
