ICCJ. Decizia nr. 2331/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 792/2002 reclamantul G.A. a chemat în judecată pârâta Primăria comunei Jupânești, motivând că atacă Dispoziția nr. 25 din 21 iulie 2001, emisă de pârâtă, întrucât valoarea despăgubirilor nu este reală, iar imobilul și terenul au fost subevaluate.
Reclamantul a arătat că imobilul a fost preluat în mod abuziv, respectiv construcția și suprafața de 2,64 ha și că el a aparținut autoarei sale, C.E., al cărei moștenitor unic este.
La data de 11 martie 2002 reclamantul și-a precizat cererea arătând că solicită restituirea imobilului în natură, întrucât nu este de acord cu oferta privind despăgubirile.
Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 49 din 11 martie 2002, a respins acțiunea ca nefondată.
Tribunalul a reținut că, potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001, în situația imobilelor ocupate de unități bugetare din învățământ, sănătate, așezăminte social culturale sau instituții publice ... necesare în vederea continuării activităților de interes public, social-cultural sau obștesc, foștilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile acestei legi. Alin. (2) al textului menționat prevede că ministerele de resort și celelalte instituții publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotărâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în natură și pentru care se acordă măsuri prin echivalent.
S-a mai reținut că nu au fost îndeplinite condițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001, în sensul că ministerul de resort nu a stabilit dacă bunul va fi retrocedat în natură sau prin echivalent, iar din actele dosarului rezultă că imobilul a fost preluat cu titlu valabil în baza Decretului nr. 111/1951, iar reclamantul s-a mai judecat privind revendicarea bunului pe calea dreptului comun, acțiunea fiindu-i respinsă în mod irevocabil de Curtea de Apel Craiova.
Reclamantul a declarat apel împotriva acestei sentințe.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 89 din 14 iunie 2002, a admis apelul, a casat sentința și a reținut cauza pentru rejudecare, dispunându-se efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
Prin decizia nr. 182 din 25 octombrie 2002, Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să retrocedeze acestuia imobilul situat în comuna Jupânești, județul Gorj. Totodată, a constatat că valoarea de circulație a imobilului este 2.816.351.000 lei.
Pentru a da această soluție, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize tehnice conform art. 36 din Legea nr. 10/2001.
Față de cele 2 variante propuse de expert, instanța a apreciat că se impune omologarea raportului de expertiză în varianta I, în sensul de a obliga pârâta să retrocedeze reclamantului imobilul, constatându-se valoarea de circulație la 2.816.351.000 lei.
împotriva acestei decizii, au declarat recurs Primăria comunei Jupânești și D.G.F.P. Gorj, în numele Ministerului Finanțelor Publice.
Primăria comunei Jupânești, prin recursul formulat, a invocat faptul că reclamantul G.A. nu și-a dovedit calitatea procesuală de unic moștenitor al autoarei C.E., precum și faptul că instanța de apel a pronunțat hotărârea numai în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Jupânești, deși imobilul în litigiu este sediul Consiliului local Jupânești.
D.G.F.P. Gorj, prin recursul declarat în numele Ministerului Finanțelor Publice, a arătat că, deși Ministerul Finanțelor Publice a fost citat în cauză direct în calea de atac a apelului și apare în preambulul deciziei, în cuprinsul considerentelor și dispozitivul deciziei este omis, iar la desfășurarea expertizei, nu a fost citat și convocat.
S-a mai arătat că, în speță, Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, poate fi introdus în cauză în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată sau dacă persoana îndreptățită optează prin cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.
Ambele recursuri sunt fondate.
în ceea ce privește criticile exprimate de D.G.F.P. Gorj, acestea sunt întemeiate.
Ministerul Finanțelor Publice nu a fost parte în proces, el a fost conceptat și citat direct în calea de atac a apelului, fără să existe la dosar vreo cerere de introducere a sa în prezenta cauză.
Referitor la recursul declarat de Primăria comunei Jupânești, se constată că este, de asemenea întemeiat.
într-adevăr, din probele administrate în cauză, rezultă că, prin dispoziția nr. 25 din 21 iulie 2001 emisă de Primăria comunei Jupânești, s-a făcut oferta de restituire prin echivalent bănesc tuturor moștenitorilor legali ai defunctei C.E., respectiv G.A., B.E.T., V.E., G.N. și N.V.
Din actele existente rezultă că, în urma succesiunii defunctei E.C. au rămas ca moștenitori C.G. și C.T., fiii acesteia, din care primul decedat pe front în anul 1943 și celălalt dispărut pe front în anul 1944.
La dosarul cauzei nu există, însă, înscrisuri care să lămurească dacă succesiunea de pe urma defunctei E.C. a fost dezbătută, dacă, cine și în ce condiții a acceptat succesiunea.
în ceea ce-l privește pe fiul dispărut, nu s-a depus o hotărâre judecătorească de declarare a morții.
Cu alte cuvinte, instanța are de lămurit aspectele legate de calitatea de moștenitor a reclamantului G.A., precum și dacă este sau nu unic moștenitor al defunctei.
Față de cele mai sus exprimate, se impune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța urmează a verifica și lămuri aspectele legate de calitatea procesuală a Ministerului Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Gorj, precum și calitatea de succesor a reclamantului, dar și celelalte apărări formulate de părți în cursul procesului.
Așa fiind, recursurile au fost admise, decizia atacată a fost casată, iar cauza a fost trimisă la aceeași instanță de apel în vederea rejudecării apelului, declarat de reclamant.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2287/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2320/2005. Civil → |
|---|
