ICCJ. Decizia nr. 2403/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 6376 din 22 septembrie 2003 a Judecătoriei sectorului 6 București a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice în litigiul în care a fost chemat în judecată de I.M. pentru restituirea obiectelor de metale prețioase ce i-au fost preluate abuziv.
Prin aceeași sentință a fost admisă acțiunea dispunându-se obligarea Ministerului Finanțelor Publice să-i plătească reclamantei suma de 311.492.534 lei, reprezentând despăgubiri. A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei B.N.R. la restituirea obiectelor din aur.
Apelul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr. 570 din 22 martie 2004 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.
A fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului.
S-a avut în vedere că actul de preluare a aurului este nelegal și abuziv, astfel în raport de prevederile reparatorii cuprinse în O.U.G. nr. 190/2000 s-a dispus obligarea Ministerului Finanțelor Publice la plata despăgubirilor, reprezentând contravaloarea bunurilor ce nu pot fi restituite în natură.
împotriva acestei decizii Ministerul Finanțelor Publice a declarat recursul de față invocând pe cale de excepție nulitatea cererii de chemare în judecată, pentru lipsa semnăturii. Arată în motivarea recursului și că în mod greșit instanța de apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, în situația în care nu s-a făcut dovada de B.N.R. că a transmis către bugetul statului, sumele rezultând din topirea bijuteriilor din aur. Se susține că preluarea celor 94 monede din aur nu a fost abuzivă, ele fiind cuprinse în hotărârea penală nr. 1052 din 3 iulie 1959 a Tribunalului București, ce nu a fost anulată.
Se constată că primul motiv de recurs este întemeiat, întrucât cererea de chemare în judecată nu poartă semnătura reclamantei. Este adevărat că este trecut cu litere de tipar, scrise de mână numele reclamantei, ceea ce nu constituie semnătura persoanei în cauză.
în aceste condiții se constată că sunt incidente în cauză prevederile art. 133 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, aceasta fiind deci trecută deci distinct de numele părții, va fi declarată nulă.
De observat că nu sunt incidente prevederile alin. (2) al textului menționat, întrucât fiind invocată prin recurs această cauză de nulitate a cererii de chemare în judecată, reclamanta nu a semnat cererea până la prima zi de înfățișare, iar la termen nu s-a prezentat.
Așa fiind, recursul declarat de pârâtă a fost admis în raport de cele redate, s-a dispus anularea acțiunii, în temeiul textului menționat, după admiterea recursului și casarea deciziei recurate, precum și a sentinței pronunțate în cauză în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
în raport de această soluție, când a fost primită cauza de nulitate a acțiunii invocată prin recurs, nu mai este necesară examinarea celorlalte motive de recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2360/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2374/2005. Civil → |
|---|
