ICCJ. Decizia nr. 2596/2005. Civil. încheiere de îndreptare materiale. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2596Dosar nr. 661/2005
Şedinţa publică din 1 aprilie 200.
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, N.I. a chemat în judecată Asociaţia de Nevăzători din România, filiala Bucureşti, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâta să fie obligată la plata daunelor morale aduse reclamantei în perioada 1 ianuarie 1996–1 februarie 1999, datorită sistării nejustificate a tuturor drepturilor prevăzute în OUG nr. 102/1999.
Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 7290 din 29 iunie 2001 a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune privind acordarea daunelor morale pentru perioada 1 ianuarie 2001–20 martie 1998 şi a respins cererea de acordare a daunelor morale pentru această perioadă, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat privind acordarea daunelor morale pentru perioada 20 martie 1998–1 februarie 2000 şi a respins cererea de acordare a daunelor morale pentru această perioadă, a admis în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată de reclamantă şi a obligat pârâta la plata daunelor morale în sumă de 50.000.000 lei.
Prin Decizia nr. 2623 din 26 octombrie 2001, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, a respins apelul declarat de reclamantă, a admis apelul pârâtei şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul respingerii acţiunii precizate formulată de reclamantă privind plata daunelor morale în sumă de 50.000.000 lei corespunzător perioadei 1 februarie 2000 şi până la pronunţarea deciziei, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a menţinut soluţia instanţei de apel prin respingerea recursului declarat de reclamanta N.I., prin Decizia nr. 766 din 20 martie 2002.
La data de 27 ianuarie 2001, reclamanta N.I. a formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale cuprinsă în sentinţa civilă nr. 7290 din 29 iunie 2001 a Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, cerere respinsă ca neîntemeiată prin încheierea din 29 ianuarie 2004 pronunţată în dosar nr. 4090/2001.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 1837 din 28 septembrie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta N.I. împotriva încheierii din 29 ianuarie 2004 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosar nr. 4090/2001.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, nemotivat în termen, reclamanta N.I.
Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se va motiva, conform dispoziţiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, neîndeplinirea acestei cerinţe fiind sancţionată cu nulitatea recursului, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
În speţă, reclamanta nu a indicat în cererea de recurs motivele promovării acestei căi extraordinare de atac, arătând că acestea vor fi depuse ulterior.
La data de 25 februarie 2005, reclamanta N.I. a depus motive de recurs. Fără a intra în cercetarea aspectului dacă motivele de recurs pot fi încadrate în situaţiile prevăzute limitativ la art. 304 C. proc. civ., se reţine că acestea sunt depuse peste termenul legal.
Astfel, Decizia recurată a fost comunicată reclamantei la data de 15 decembrie 2004, după cum rezultă din dovada de primire şi procesul verbal de predare existent la dosarul cauzei, iar motivele de recurs au fost înregistrate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 25 februarie 2005, deci după împlinirea termenului prevăzut de lege pentru declararea recursului.
Întrucât în cauză nu pot fi invocate motive de ordine publică care ar face incidente dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul alin. (1) al aceluiaşi articol, Curtea va constata nul recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanta N.I. împotriva deciziei nr. 1837 din 28 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2588/2005. Civil. încuviintare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2600/2005. Civil. încheiere suspendare... → |
|---|
