ICCJ. Decizia nr. 2822/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 8310 din 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bacău a fost respinsă cererea de revizuire formulată de T.R. în contradictoriu cu T.N. și alți moștenitori prin care a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 1488 din 9 martie 2001 a Judecătoriei Bacău, prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase după decesul lui T.P. și al M.T.
Cererea de revizuire s-a întemeiat pe prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., instanța având în vedere că înscrisul prezentat nu întrunește cerințele textului menționat.
Apelul declarat de revizuientă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 319 din 22 martie 2004 a Curții de Apel Bacău, secția civilă.
împotriva acestei decizii, revizuienta a formulat recursul de față, reținând că instanța de apel nu a analizat toate documentele depuse, nu a examinat cu atenție cererea sa cu argumente pertinente, expuse în 7 pagini și însoțite de probatorii relevante.
Se constată că înalta Curte de Casație și Justiție nu este competentă să soluționeze recursul de față.
Astfel, potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ. hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Și cum hotărârea a cărei revizuire se solicită, privește o acțiune de împărțeală judiciară, rezultă că soluționarea ei este de competența tribunalului în apel, conform art. 2 pct. 2 lit. b) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 65/2004. Tot astfel, potrivit art. 3 pct. 21 C. proc. civ. modificat prin aceeași ordonanță recursul este de competența curții de apel.
Așa fiind, a fost declinată competența de soluționare a recursului de față, în favoarea Curții de Apel Bacău, conform art. II alin. (2) și (3) din Legea nr. 493/2004 de aprobare a O.U.G. nr. 65/2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2842/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2813/2005. Civil → |
|---|
