ICCJ. Decizia nr. 369/2005. Civil
| Comentarii |
|
La data de 24 septembrie 2003, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, a declarat potrivit prevederilor art. 27 lit. f) din Legea nr. 92/1993,art. II alin. (3) din O.U.G. nr. 58 din 25 iunie 2003 și art. 330 pct. 2 C. proc. civ. (în vigoare la data pronunțării hotărârilor judecătorești), recurs în anulare împotriva sentinței nr. 320/C din 18 iunie 2002 a Tribunalului Bihor, secția civilă, și a deciziei nr. 1113/R din 19 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea, secția civilă.
Prin recursul în anulare s-a susținut că hotărârile au fost pronunțare cu încălcarea esențială a legii ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.
Din examinarea dosarului cauzei, rezultă că la data de 30 octombrie 2001 contestatoarea B.I.F. s-a adresat Tribunalului Bihor, în contradictoriu cu intimata Curtea de Apel Oradea, solicitând anularea deciziei nr. 106 din 28 septembrie 2001 emisă de intimată și suspendarea acesteia până la soluționarea definitivă a litigiului.
în motivarea acțiunii s-a arătat că prin decizia contestată, s-a imputat contestatoarei suma de 7.337.756 lei, care în calitate de arhivar-registrator la Judecătoria Oradea era nedatorată pentru perioada 1 noiembrie 2000-31 august 2001.
Ministerul Justiției, introdus ulterior în cauză, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și introducerea în judecată a Tribunalului Bihor ca ordonator de credit.
Prin sentința civilă nr. 320/C din 18 iunie 2002, Tribunalul Bihor a admis contestația și a dispus anularea deciziei de imputare nr. 106 din 26 septembrie 2001 emisă de Curtea de Apel Oradea.
Instanța de fond a reținut în esență că pe perioada 1 noiembrie 2000-31 august 2001 contestatoarea a beneficiat de drepturi bănești pentru îngrijirea copilului de până la 2 ani, primind o indemnizație de 85% calculată conform O.G. nr. 83/2000, care a stabilit un nou sistem de salarizare, baza de calcul fiind majorată a sporit și indemnizația lunară de 85%, majorare care a fost imputată.
Instanța a mai reținut că indemnizația contestatoarei fiind în plata la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 nu i se modifică cuantumul.
Curtea de Apel Oradea prin decizia civilă nr. 1113/R din 9 octombrie 2002, a respins ca nefondate recursurile introduse de intimații Ministerul Justiției și Curtea de Apel Oradea.
Instanța de recurs a reținut că angajata aflată în incapacitate temporară de muncă, cu contractul de muncă suspendat beneficiază de ajutor recalculat pe baza salariilor tarifare majorate.
Prin recursul în anulare s-a susținut că hotărârile sunt greșite în ceea ce privește majorarea indemnizației pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, ca urmare a intrării în vigoare a O.G. nr. 83/2000 nu are temei legal.
Recursul în anulare nu este întemeiat.
Potrivit dispozițiilor art. 330 pct. 2 C. proc. civ., în vigoare la momentul rămânerii irevocabile a hotărârilor judecătorești, recursul în anulare este admisibil doar în caz de "încălcare esențială a legii; ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, ori de vădită netemeinicie".
în speță, hotărârile pronunțate au rezolvat în mod corect problemele de drept ale cauzei, în raport de succesiunea în timp a actelor normative în această materie și de probele administrate.
Astfel, contestatoarea care se afla temporar în concediul special pentru care are dreptul la o indemnizație calculată la salariul său de bază, beneficiază ca și personalul aflat în exercițiul funcției efectiv de majorarea salariului de bază ori a indemnizației lunare conform art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 83/2000.
Așa fiind, hotărârile criticate sunt corecte sub toate aspectele, recursul în anulare a fost respins ca nefondat conform art. 3303alin. (1) combinat cu art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 794/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 373/2005. Civil → |
|---|
