ICCJ. Decizia nr. 4803/2005. Civil. Rezolutiune contract întretinere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4803/2005
Dosar nr. 10732/2004
Şedinţa publică de la 3 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1490 din 3 decembrie 2003, Judecătoria Curtea de Argeş a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul S.M. împotriva pârâţilor C.L. şi C.N., a dispus rezoluţiunea contractului de întreţinere nr. 2076/1987 din 14 decembrie 1987, a repus părţile în situaţia anterioară şi radierea contractului din registrul de transcripţiuni şi înscripţiuni.
Din considerentele sentinţei, rezultă că instanţa a reţinut că pârâţii şi-au îndeplinit doar sporadic obligaţia de întreţinere, iar din primăvara anului 2003, nu au mai prestat această obligaţie sub pretextul că, reclamantul refuză întreţinerea.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, cu decizia nr. 942/A din 11 mai 2004, a admis apelul pârâţilor a schimba sentinţa, iar pe fond a respins acţiunea.
Pentru a schimba soluţia, instanţa de apel a constatat din probele administrate, că pârâţii şi-au îndeplinit conştiincios obligaţia de întreţinere faţă de reclamant, până în primăvara anului 2003, când reclamantul influenţat de o altă fiică a sa a refuzat ajutorul pârâţilor.
Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 942/A/2004 a Curţii de Apel Piteşti, invocând nulităţile prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Criticile formulate se referă la greşita respingere a cererii de înlocuire a martorilor, în condiţiile în care probele erau neconvingătoare şi aplicarea necorespunzătoare a dispoziţiilor art. 1020 şi art. 1021 C. civ. respectiv a menţinerii actului de întreţinere, când existau probe ce atestau starea conflictuală dintre părţi şi faptul că pârâţii i-au încuiat lemnele de foc şi alimentele.
Recursul este fondat.
Contractul de întreţinere autentificat sub nr. 2076 din 14 decembrie 1987 de fostul notariat de Stat Local Curtea de Argeş s-a încheiat între reclamant, care este tatăl pârâtei, această pârâtă şi soţul ei C.N.(ginere).
La interogatoriul luat pârâţilor (filele 14-17 dosar fond) aceştia recunosc că reclamantul este bătrân, văduv, că are nevoie de îngrijire, dar şi faptul că din aprilie 2003 nu i-a mai prestat întreţinere, că a
încuiat cartofii şi ceapa în beciul casei cu motivarea că le dădea vecinilor şi a vândut vaca, pretinzând că era a lor.
La data de 31 octombrie 2003, cei doi martori ai reclamantului au fost prezenţi, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la aceea dată (fila 18) însă instanţa nu i-a audiat, punându-le în vedere să fie prezenţi la termenul din 28 noiembrie 2003 pentru a fi ascultaţi concomitent cu martorul propus de pârâţi.
Încheierea din 28 noiembrie 2003 dovedeşte prezenţa martorilor la acest termen, cu toate acestea nu sunt audiaţi, iar instanţa „respinge cu suplimentarea probatoriului cu martori”, deşi în cauză nu se punea în discuţie o suplimentare, ci audierea martorilor deja încuviinţaţi, şi constată cauza în stare de judecată.
La instanţa de apel (fila 73) s-a încuviinţat părţilor proba cu câte 2 martori, dipunându-se citarea celor propuşi de apelanţii-pârâţi şi obligarea intimatului-reclamant să-i aducă personal. S-a respins cererea de înlocuire a martorilor reclamantului şi s-a dispus judecarea pricinii.
Instanţa nu putea să decadă din administrarea probei cu martori pe reclamant, atâta vreme cât nu a dispus citarea acestora şi nu a luat măsurile procedurale împotriva acestora, pentru reprezentare.
Probele administrate sunt insuficiente şi neconvingătoare, iar instanţele nu au manifestat rol activ în aflarea adevărului.
Chiar martorii propuşi de pârâţi au precizat că actele relatate, le cunosc din „spusele” pârâtei, declaraţiile lor neavând valoare probantă şi persuasivă.
În aceste condiţii se constată aplicarea necorespunzătoare a dispoziţiilor art. 1020 şi art. 1021 C. civ. şi faţă de recunoaşterea pârâţilor la interogatorii a stării conflictuale dintre părţi şi a faptului că pârâţii au încuiat în beci, alimentele şi lemnele de foc pentru a nu fi folosite de reclamant.
De aceea, pentru a garanta dreptul de apărare, şi pentru a stabili o situaţie de fapt concretă, se impune a fi audiaţi martorii admişi sau alţi martori.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 312 C. proc. civ., urmează a admite recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 942/A din 11 mai 2004 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a casa această decizie cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul S.M. împotriva deciziei nr. 942 A din 11 mai 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Casează decizia recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4807/2005. Civil. Obligatia de a face. Recurs | CSJ. Decizia nr. 4612/2005. Civil. Constatare nulitate absolută... → |
---|