ICCJ. Decizia nr. 4987/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4987
Dosar nr. 14718/200.
Şedinţa publică din 8 iunie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Cluj, care a judecat pricina după admiterea unei cereri de strămutare, prin sentinţa civilă nr. 11203 din 22 noiembrie 2002 a admis în parte acţiunea promovată de T.M. în contradictoriu cu Statul Român prin municipiul Sibiu reprezentat de SC U. Sibiu şi cu B.G.L. şi B.I., şi a constatat că imobilul situat în Sibiu, a fost preluat de stat fără titlu valabil. A respins capătul de cerere privitor la constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 4538 din 3 octombrie 1997 încheiat între SC U. SA Sibiu şi pârâţii B.G.L. şi B.I., precum şi petitul privind anularea încheierilor de intabulare nr. 823/1998, nr. 4829/1998 şi nr. 277/1989.
Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin Decizia nr. 661 din 10 martie 2003 a admis apelul pârâţilor şi a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 11203 din 22 septembrie 2002 a Judecătoriei Cluj în sensul că a respins integral acţiunea reclamantei cu motivarea că aceasta avea obligaţia să urmeze procedura specială instituită prin Legea nr. 10/2001 deoarece acţiunea fusese înregistrată la 8 februarie 2002 după intrarea în vigoare a menţionatei legi.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia nr. 2365 din 13 octombrie 2003 a admis recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei tribunalului şi a modificat atât Decizia dată în apel cât şi sentinţa judecătoriei şi procedând la o nouă judecată a admis în parte acţiunea reclamantei, constatând că imobilul în litigiu a fost preluat de stat fără titlu valabil.
De asemenea, a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect acest imobil, a anulat încheierile de intabulare şi a restabilit situaţia anterioară, în sensul înscrierii dreptului de proprietate în favoarea Statului Român. Totodată a respins acţiunea faţă de Consiliul judeţean Sibiu introdus în cauză, pentru lipsa calităţii procesuale pasive şi a respins petitul privind anularea încheierii de intabulare nr. 277/1989.
Instanţa a reţinut că pârâţii B.G.L. şi B.I. au fost de rea-credinţă, deoarece au fost notificaţi în mod repetat de către reclamantă asupra intenţiei sale de a-şi recupera imobilul, iar conform art. 2 din Legea nr. 10/2001 statul nu putea opune un titlu valabil ca temei al preluării bunului astfel încât acesta era practic desfiinţat.
Consecinţa practică a inexistenţei titlului statului era aceea că adevăratul proprietar putea solicita constatarea nulităţii absolute a înstrăinării subsecvente făcute în favoarea subdobânditorului de rea-credinţă.
În contra acestei ultime decizii, în baza art. 330 pct. 2 C. proc. civ. în vigoare la data când hotărârile judecătoreşti au devenit irevocabile şi ale art. II alin. (3) din OUG nr. 58/2003, a declarat recurs în anulare Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe motiv că a fost pronunţată cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond şi totodată era şi vădit netemeinică.
Recursul în anulare este inadmisibil şi va fi respins.
Astfel, potrivit art. 1 pct. 17 din OUG nr. 58 din 25 iunie 2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, dispoziţiilor art. 330–3301 C. proc. civ. care reglementau calea extraordinară de atac a recursului în anulare au fost abrogate.
Art. II alin. (3) din aceeaşi ordonanţă au stabilit şi faptul că „hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate".
Menţionata ordonanţă a fost publicată în Monitorul Oficial la 28 iunie 2003 şi a intrat în vigoare la 60 de zile de la această dată respectiv la 27 august 2003.
Aşa fiind şi întrucât recursul în anulare se declara în termen de 1 an de la data când hotărârea judecătorească rămânea irevocabilă (art. 3301 C. proc. civ.) apare cu evidenţă că mai puteau fi atacate cu recurs în anulare numai acele hotărâri judecătoreşti ce au devenit irevocabile până la 26 august 2003.
Or, în speţă, Decizia nr. 2365/2003 a Curţii de Apel Cluj, hotărâre irevocabilă conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., a fost pronunţată la 13 octombrie 2003, dată la care recursul în anulare era deja desfiinţat şi prin urmare, împotriva ei Procurorul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu mai putea exercita respectiva cale de atac.
Faţă de cele ce preced, recursul în anulare urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 2365 din 13 octombrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Obligă intimaţii-pârâţi B.G.L. şi B.I. să plătească intimatei-reclamante T.M. suma de 8.800.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5008/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4945/2005. Civil → |
|---|
