ICCJ. Decizia nr. 6479/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6479
Dosar nr. 10645/200.
Şedinţa de la 7 septembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 19 octombrie 2004 reclamantul M.P.S. a chemat în judecată pe pârâtul N.M.M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa:
- să se constate că reclamantul este proprietarul terenului în suprafaţă de 5 ha înscris în titlul de proprietate nr. 59714/8, emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Timiş la data de 11 noiembrie 2002, în localitatea MaŞIoc, numărul topografic A 1663/175, în baza contractului sub semnătură privată încheiat între reclamant şi pârât la data de 19 decembrie 2000;
- să se dispună ca hotărârea ce se va da să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare;
- să se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamantului în cartea funciară.
Investită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Timişoara, prin sentinţa civilă nr. 631 din 20 ianuarie 2005, a respins acţiunea.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 1040 din 27 aprilie 2005, şi-a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamant în favoarea Tribunalului Timiş.
Pentru a decide astfel, s-a motivat că pretenţiile reclamantului „poartă asupra unei sume de până la 1 miliard lei" calea de atac fiind calificată drept recurs, situaţie în care potrivit art. 2821 C. proc. civ., coroborat cu art. 299 alin. (3) şi art. 3 pct. 3 din acelaşi cod, competenţa de soluţionare a căii de atac revine Tribunalului Timiş.
La rândul său, Tribunalul Timiş, secţia civilă, prin Decizia nr. 396/A din 10 iunie 2005, şi-a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de reclamant la Curtea de Apel Timişoara şi constatând că s-a ivit conflict negativ de competenţă a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru rezolvarea acestui conflict.
Pentru a decide astfel, Tribunalul Timiş a reţinut şi motivat că, în raport de obiectul principal al cererii de chemare în judecată (pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare), acesta nu este evaluabil în bani „întrucât tinde la executarea silită a unui contract de vânzare-cumpărare care dă naştere unor obligaţii de a face în sarcina părţilor contractante, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ. …".
Calificând calea de atac exercitată de reclamant ca apel, tribunalul a considerat că în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 3 din Legea nr. 195/2004, pentru aprobarea OUG nr. 58/2003, competenţa de soluţionare a acesteia revine curţii de apel.
În rezolvarea conflictului negativ de competenţă, conform art. 22 C. proc. civ., constată următoarele:
Potrivit art. 2821 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I, pct. 40 din Legea nr. 219/2005 „nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii şi în alte cazuri prevăzute de lege".
Având în vedere că prin acţiunea introductivă de instanţă reclamantul a solicitat să se constate că este proprietarul unui nemişcător urmare încheierii cu pârâtul a unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată iar ca hotărârea ce se cere a se pronunţa să ţină loc de act autentic de înstrăinare, cerându-se, totodată, să se dispună intabularea dreptului de proprietate astfel dobândit în cartea funciară.
Constatând că obiectul acţiunii reclamantului nu se regăseşte în prevederile textului citat, în puterea căruia legiuitorul a înţeles, ca în materiile expres şi limitativ prevăzute, să suprime calea de atac a apelului,
Calificând, pe cale de consecinţă, calea de atac exercitată de reclamant împotriva sentinţei dată de Judecătoria Timişoara ca fiind apel, se constată în temeiul art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 că el este de competenţa Tribunalului Timiş, instanţă căreia i se va înainta dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Conform art. II alin. (2) din Legea nr. 219/2005, stabileşte competenţa Tribunalului Timiş de a soluţiona apelul declarat de reclamantul M.P.S. împotriva sentinţei civile nr. 631 din 20 iunie 2005 a Judecătoriei Timişoara.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6509/2005. Civil. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 6436/2005. Civil → |
|---|
