ICCJ. Decizia nr. 6545/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6545
Dosar nr. 7455/200.
Şedinţa de la 8 septembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Sinaia, prin sentinţa civilă nr. 918 din 24 noiembrie 2004 a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamanţii S.M. şi S.Ş. în contradictoriu cu pârâţii M.D. şi M.V. şi introduşii în cauză H.M.G. şi H.P. Pârâţii M.D. şi V. au fost obligaţi să plătească reclamanţilor suma de 25.775.000 lei, parte din cheltuielile de modificare a scării de acces şi lipsirii de folosinţă a acesteia. S-a constatat calitatea de coindivizari a părţilor asupra terenului în suprafaţă de 284,62 mp aferent construcţiei C 1 din Sinaia. A fost sistată starea de indiviziune potrivit lotizării propuse prin expertiză, au fost atribuite loturile precum şi sulta aferentă. Au fost respinse celelalte capete de cerere.
Pârâţii M.D. şi M.V. au atacat această hotărâre, intitulând calea de atac apel.
Tribunalul Prahova, iniţial investit, prin Decizia civilă nr. 151 din 23 februarie 2005 a declinat competenţa de soluţionare a căii de atac în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
Se reţine că, potrivit art. I pct. 2 din OUG nr. 65/2004 tribunalele judecă ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă în cererile de divorţ, de împărţeală judiciară, în materie de familie şi minori şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. În consecinţă, soluţionarea apelurilor în celelalte materii rămâne în competenţa curţilor de apel.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia nr. 563 din 26 aprilie 2005 admite excepţia necompetenţei materiale şi declină competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Prahova. Se trimite dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru exercitarea regulatorului de competenţă.
Instanţa a reţinut că obligaţia de a face are legătură directă cu ieşirea din indiviziune asupra terenului aferent construcţiei, iar potrivit art. 2 pct. 2 C. proc. civ., tribunalele judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă, în cererile de împărţeală judiciară.
Examinând conflictul de competenţă ivit conform art. 20 alin. (1) pct. 2 şi art. 22 C. proc. civ. se constată că în cauza de faţă, competenţa în soluţionare a căii de atac promovată de reclamanţii S.M. şi Ş. precum şi de pârâţii M.D. şi V. aparţine Tribunalului Prahova.
Prin acţiunea de chemare în judecată precizată au fost formulate mai multe capete de cerere, obligaţia de a face, despăgubiri şi ieşire din indiviziune.
Indiferent de ordinea în care au fost expuse capetele de cerere de către reclamanţi prin acţiune, obligaţia de a face şi despăgubirile depindeau de modul de soluţionare a ieşirii din indiviziune.
Astfel că, acest capăt de cerere este cel ce atrage competenţa de soluţionare a căii de atac promovate de părţi.
În redactarea art. 2 lit. b) C. proc. civ. de la data ivirii conflictului de competenţă, tribunalele erau cele ce judecau calea de atac intitulată de părţi apel.
Prin Legea nr. 219/2005 art. 2 pct. 2 şi 3 C. proc. civ. au fost modificate în sensul că tribunalele judecă ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă (pct. 2) şi ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii nu sunt supuse apelului (pct. 3).
Faţă de cele ce preced, se va stabili în favoarea Tribunalului Prahova judecarea căii de atac promovată de părţi, urmând ca tribunalul, în raport de valoarea cererii de împărţeală, să stabilească dacă va soluţiona cauza ca instanţă de apel sau ca instanţă de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a căilor de atac promovate de reclamanţii S.M. şi S.Ş. şi de pârâţii M.D. şi M.V. împotriva sentinţei civile nr. 918 din 25 noiembrie 2004 a Judecătoriei Sinaia, în favoarea Tribunalului Prahova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6550/2005. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 6542/2005. Civil → |
|---|
