ICCJ. Decizia nr. 7309/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7309
Dosar nr. 3630/200.
Şedinţa publică din 28 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 12 martie 2002, T.D., T.G., T.L. şi L.N. au chemat în judecată pe A.V.A.S. Bucureşti şi SC S. SA Alexandria cerând să se constate nulitatea actului juridic de vânzare-cumpărare din 13 martie 2000, încheiat între pârâţi, referitor la imobilul compus din terenul de 1222,48 mp şi o moară, bun aflat în comuna Rasmireşti, judeţul Teleorman şi preluat de stat în mod abuziv. Totodată a solicitat, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a bunului.
Tribunalul Teleorman, secţia civilă, prin sentinţa nr. 2936 din 21 octombrie 2001 a admis în parte acţiunea şi a stabilit în favoarea reclamanţilor măsuri reparatorii conform art. 27 din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia nr. 168 din 18 martie 2003, a admis apelurile reclamanţilor T.D., T.G. şi L.N. şi, schimbând în întregime sentinţa atacată, a respins acţiunea cu motivarea că fiind o revendicare de drept comun, în raport de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 apare a fi inadmisibilă. Totodată s-a reţinut că reclamanţii apelanţi nu au atacat soluţia privind nulitatea acţiunii de înstrăinare.
Împotriva deciziei din apel reclamanţii-apelanţi au declarat recurs stăruind în admiterea acţiunii lor aşa cum a fost formulată.
Recursul este fondat.
Reclamanţii-recurenţi au cerut în apel admiterea acţiunii lor aşa cum a fost formulată, inclusiv constatarea nulităţii absolute a actului de înstrăinare dedus cauzei.
Cum acţiunea reclamanţilor cu trimiterile făcute la notificarea pârâţilor şi răspunsurile primite conform Legii nr. 10/2001 au ca temei dispoziţiile acestei legi, în mod eronat a fost primită excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi respinsă ca atare, ca fiind de drept comun. Nu mai puţin, chestiunea nevalabilităţii actului de înstrăinare a bunului solicitat, realmente invocată în apel, rămâne de interes pentru reclamanţi, mai ales în raport de noile reglementări cuprinse în art. 18 lit. c), art. 21 alin. (1) şi art. 29 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001.
Aşa fiind, în baza art. 314 coroborat cu art. 313 C. proc. civ., urmează a fi admis recursul reclamanţilor şi reformată Decizia instanţei de apel cu trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru rejudecare în limitele arătate.
Instanţa de trimitere urmează a ţine seama de dispoziţiile art. 315 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii T.D., T.G. şi L.N. împotriva deciziei nr. 168 din 18 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7314/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7297/2005. Civil → |
|---|
