ICCJ. Decizia nr. 7585/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7585
Dosar nr. 8898/200.
Şedinţa publică din 4 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 812 din 24 octombrie 2002 Tribunalul Giurgiu a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul H.P.T. şi continuată de moştenitorii H.F., H.P.F. şi H.M. împotriva pârâţilor A.P.A.P.S. şi SC B. SRL Giurgiu.
S-a reţinut că reclamantul trebuia să se adreseze pentru revendicarea imobilului unităţii deţinătoare în temeiul Legii nr. 10/2001 şi să urmeze procedura astfel instituită.
În speţă, nu s-a depus la dosar vreo decizie motivată sau vreun răspuns la notificarea adresată A.P.A.P.S., iar pârâta SC B. SRL Giurgiu nici nu a fost notificată.
Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia civilă nr. 464 din 16 octombrie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut, că după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 era obligatorie îndeplinirea procedurii prealabile, prevăzută de Legea nr. 10/2001, iar dacă unitatea deţinătoare nu a răspuns, reclamantul putea să ceară obligarea acesteia la emiterea unei decizii sau dispoziţii motivate, însă nu putea introduce o acţiune în revendicare la instanţa de judecată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii susţinând că:
- în mod greşit s-a respins acţiunea ca inadmisibilă, întrucât, conform actelor de la dosar rezultă că s-a respectat procedura prealabilă, în sensul că reclamantul s-a adresat cu notificări Prefecturii Giurgiu, A.P.A.P.S. Bucureşti şi SC B. SRL care erau obligate să emită dispoziţie motivată, iar instanţa poate obliga persoana juridică deţinătoare să emită o astfel de decizie.
Recursul este întemeiat, potrivit celor ce urmează:
După cum s-a arătat, rezultă din considerentele hotărârii atacate că acţiunea a fost respinsă ca inadmisibilă întrucât în lipsa deciziei/dispoziţiei motivate, reclamantul nu putea formula direct în instanţă cererea în revendicarea imobilului, iar pe de altă parte unitatea deţinătoare a imobilului nu a fost notificată.
Or, sub un prim aspect, din actele şi lucrările dosarului, rezultă poziţia fermă a pârâtelor de a nu răspunde afirmativ notificărilor primite, refuzul restituirii în natură a imobilului, sau acordării de despăgubiri fiind astfel evident, în raport deci de nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 23 din Legea nr. 10/2001 de a rezolva notificarea în termen de 60 de zile.
În acest sens, este dovedit în dosar că reclamantul a notificat A.P.A.P.S. Bucureşti, Prefectura Giurgiu şi că, Primăria Giurgiu a transmis pârâtei SC B. spre soluţionare notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
Pe de altă parte acţiunea introductivă de instanţă a avut ca obiect restituirea în natură a imobilului sau, în subsidiar, acordarea de despăgubiri băneşti, întrucât imobilul este deţinut de o societate comercială privatizată, pentru aceasta fiind notificate A.P.A.P.S. Bucureşti şi Prefectura Giurgiu.
Ulterior însă, acţiunea a fost precizată („completată"), solicitându-se obligarea pârâtelor la despăgubiri prin echivalent (bunuri, servicii acţiuni, titluri de valoare nominală), instanţele, omiţând a reţine această împrejurare şi pronunţându-se raportat la cererea introductivă, ca acţiune în revendicare.
Aşa fiind, pentru soluţionarea litigiului pe fond, cu stabilirea cadrului procesual exact în funcţie de precizarea obiectului acţiunii care se impune raportat la modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, recursul urmează a fi admis, a se casa ambele hotărâri cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii H.F., H.P.F. şi H.M. împotriva deciziei nr. 464 din 16 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III–a civilă.
Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 812 din 24 octombrie 2002 a Tribunalului Giurgiu şi trimite cauza spre rejudecare acestei din urmă instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 756/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 767/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
