ICCJ. Decizia nr. 8815/2005. Civil. Conflict negativ de competenţă. Stabilirea competenţei
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8815
Dosar nr.8143/2005
Şedinţa din Camera de consiliu de la 3 noiembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 6930 din 2 septembrie 2004 pronunţată de Judecătoria Timişoara a fost respinsă cererea formulată de reclamantul V.S.I. împotriva pârâţilor Statul Român, prin Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, prin care se solicită constatarea faptului că antecesorul reclamantului, V.S. făcea parte din categoria persoanelor exceptate de la naţionalizare de către Decretul nr. 92/1950 şi constatarea nelegalei naţionalizări a imobilului situat în Timişoara.
Pentru a pronunţa această hotărâre judecătoria a reţinut că este inadmisibilă acţiunea în constatarea unei împrejurări de fapt, ca şi punerea în discuţie a titlului Statului Român şi a legitimităţii preluării imobilului, fără să existe o contradictorialitate procesuală cu actualii titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului.
Reclamantul a formulat apel împotriva acestei hotărâri.
Tribunalul Timiş, pe rolul căruia apelul fusese înregistrat sub nr. 8579/2004, prin Decizia civilă nr. 471/A din 9 decembrie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Timişoara, în raport cu art. 3 pct. 2 C. proc. civ.
La rândul său, Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia nr. 568/A din 10 martie 2005, calificând drept recurs calea de atac promovată în cauză, în raport cu valoarea imobilului, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Timiş.
Constatând ivirea conflictului negativ de competenţă, Tribunalul Timiş a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
În prezenta cauză competenţa soluţionării căii de atac promovate, care este apel, revine tribunalului.
Obiectul cauzei o înscrie în categoria litigiilor neevaluabile în bani, supuse principiului triplului grad de jurisdicţie, hotărârea instanţei de fond putând fi atacată cu apel şi recurs.
Calea de atac exercitată împotriva sentinţei este apelul.
Potrivit art. 2 pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005, tribunalul judecă ca instanţă de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă.
Pentru cele mai sus arătate, competenţa de soluţionare a apelului formulat în cauză revine Tribunalului Timiş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte în favoarea tribunalului Timiş competenţa soluţionării apelului declarat de V.S.I. împotriva sentinţei nr. 6930 din 2 septembrie 2004 a Judecătoriei Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 2564/2005. Civil. Recunoastere drept de... | ICCJ. Decizia nr. 3164/2005. Civil → |
---|