ICCJ. Decizia nr. 922/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 2248 din 12 martie 2003 la Tribunalul Mureș, reclamanta V.I. a chemat în judecată Statul Român prin Primăria municipiului Târgu-Mureș, solicitând anularea Dispoziției nr. 233 din 17 februarie 2003 și restituirea în natură a cotei de 1/5 parte din imobilul situat în Târgu-Mureș.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la data de 14 februarie 2002 a înregistrat la executorii judecătorești S. - P. notificarea nr. 383 din 14 februarie 2002 în condițiile și în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 mai exact conform art. 21 alin. (1), astfel cum a fost modificat și prelungit prin O.U.G. nr. 109/2001 și 145/2001.
Dispoziția contestată prin care se reține tardivitatea este nelegală deoarece art. 21 alin. (4) din legea menționată prevede că notificarea înregistrată face dovada deplină în fața oricărei autorități.
Primăria municipiului Târgu-Mureș, a depus întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată pentru motivele arătate în dispoziția contestată, precizând că notificarea trebuia depusă în termenul legal la unitatea deținătoare a imobilului.
Prin sentința civilă nr. 442 din 23 mai 2003 Tribunalul Mureș a admis contestația formulată de V.I. și a anulat Dispoziția nr. 233 din 17 februarie 2003 a Primăriei municipiului Târgu-Mureș, obligând primăria să emită o nouă dispoziție prin care să soluționeze pe fond cererea reclamantei, notificată sub nr. 383 din 14 februarie 2002 prin Biroul executorilor judecătorești S.- P.
S-a reținut de către tribunal că termenul limită pentru depunerea notificării prevăzut de art. 21 din Legea nr. 10/2001 a fost 14 februarie 2002, astfel cum, acesta a fost prelungit prin O.U.G. nr. 109/2001 și 145/2001.
Petenta s-a conformat acestei obligații, astfel cum rezultă din înscrisul aflat la dosar, notificarea fiind înregistrată la Biroul executorilor judecătorești S. - P. sub nr. 383 din 14 februarie 2002, deci în ultima zi a termenului legal.
împotriva sentinței respective a declarat apel Primăria municipiului Târgu-Mureș solicitând desființarea acesteia ca nelegală și netemeinică.
în motivarea apelului, pârâta a arătat că reclamanta a cerut restituirea în natură a cotei de 1/5 din imobilul în litigiu pe baza unei cereri pe care a depus-o la primărie sub nr. 5766 din 22 februarie 2002 și care a fost respinsă pentru că nu a fost îndeplinită condiția de a fi trimisă la unitatea deținătoare a imobilului.
Prin decizia nr. 116/A din 23 septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu-Mureș a respins ca nefondat apelul declarat de Primăria municipiului Târgu-Mureș împotriva sentinței civile nr. 442 din 23 mai 2003 pronunțată de Tribunalul Mureș.
în contra deciziei sus menționată a declarat recurs pârâta Primăria municipiului Târgu-Mureș, solicitând admiterea acestuia, în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea în totalitate a acestei decizii și a sentinței civile nr. 442/2003 a Tribunalului Mureș iar pe fond, să se respingă acțiunea pentru nerespectarea termenului legal prevăzut de art. 21 din Legea nr. 10/2001, care atrage decăderea reclamantei din dreptul material la acțiune pentru a beneficia de măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001.
Recursul este nefondat.
Decizia pronunțată în cauză este legală.
în mod corect instanța de control a stabilit că petiționara a depus în termenul legal prevăzut de Legea nr. 10/2001 cu modificările ulterioare, cererea pentru restituirea în natură a 1/5 din imobilul în litigiu.
Cererea fiind depusă în termenul legal la executorul judecătoresc în vederea notificării deținătorului imobilului, dispoziția prin care aceasta a fost respinsă ca tardivă este nelegală, astfel că în mod legal a procedat Tribunalul Mureș anulând acea dispoziție și obligând primăria să emită o alta, prin care să soluționeze pe fond cererea formulată.
Pentru considerentele arătate recursul declarat de primărie a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 927/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 946/2005. Civil → |
|---|
