ICCJ. Decizia nr. 9224/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9224
Dosar nr. 1925/200.
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea la data de 9 iulie 2001, reclamantele A.C., P.D. şi G.V. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii A.P.A.P.S. Bucureşti, SC C. SRL, SC P. SA, SC D.P.P. SRL şi chematul în garanţie Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, constatarea nulităţii absolute a procesului verbal de licitaţie din 21 ianuarie 1992 şi a contractului de vânzare-cumpărare nr.273/29 ianuarie 1992, precum şi restituirea în natură a imobilelor ce au aparţinut defuncţilor părinţi, imobile constând în suprafaţă de 856 mp teren şi o moară, situate în comuna Gugeşti, jud. Vrancea.
Prin sentinţa civilă nr.97/9 mai 2002, Tribunalul Vrancea a admis în parte acţiunea, precum şi cererea de intervenţie formulată de reclamanta G.V.
A constatat nulitatea absolută a licitaţiei din 21 ianuarie 1992 organizată de SC P. SA Focşani cu privire la Moara Gugeşti, precum şi a contractului de vânzare-cumpărare nr. 273 din 29 ianuarie 1992 încheiat între această societate şi SC C. SRL, cu privire la acelaşi imobil.
A dispus restituirea în natură către reclamante a imobilului compus din suprafaţa de 856 mp teren şi clădire-moară, compusă din magazie, sală maşini, elevator, 2 camere copertină, situate în com. Gugeşti şi aflate în posesia SC D.P.P. SRL Gugeşti.
A respins acţiunea formulată împotriva A.P.A.P.S. pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
A respins ca inadmisibilă cererea de chemare în garanţie formulată de SC P. SA împotriva A.P.A.P.S. Bucureşti şi a Ministerului Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâtele SC P. SA şi SC D.P.P. SRL , criticând-o pentru greşita soluţionare a cauzei.
Prin Decizia civilă nr. 95 din 9 decembrie 2002, Curtea de Apel Galaţi a admis apelurile declarate de pârâte, a anulat sentinţa şi în consecinţă, a disjuns judecata capetelor de cerere în constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 273/1992 şi a procesului verbal de licitaţie din 21 ianuarie 1992 şi a trimis cauza spre competentă soluţionare Judecătoriei Focşani.
A reţinut cauza spre judecată cu privire la capătul de cerere în restituirea în natură imobiliară.
În baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ. a dispus suspendarea acestui capăt de cerere până la soluţionarea irevocabilă a capetelor de cerere în constatarea nulităţii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Galaţi a reţinut că acţiunea are ca obiect principal constatarea nulităţii unui act de înstrăinare, situaţie în care sunt incidente dispoziţiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ. potrivit căreia competenţa de a judeca acţiunea în constatarea nulităţii absolute revine judecătoriei şi nu tribunalului care, pronunţându-se pe fond asupra acestei cereri, a dat o hotărâre netemeinică şi nelegală.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele, întemeindu-şi criticile pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a susţinut în motivele de recurs că obiectul principal al acţiunii îl constituie restituirea imobiliară în natură conform cu dispoziţiile Legii nr.10/2001 şi, în subsidiar, constatarea nulităţii absolute, situaţie în care competenţa de soluţionare a cauzei revine tribunalului.
Intimatele-pârâte SC P. şi A.V.A.S. au depus întâmpinări, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor urma:
Reclamantele au solicitat prin acţiunea introductivă restituirea în natură a unor imobile ce au aparţinut autorilor lor şi care au fost preluate în mod abuziv de către stat, cerere întemeiată în mod evident pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, precum şi constatarea nulităţii absolute a unui proces verbal de licitaţie şi a unui contract de vânzare-cumpărare.
În mod greşit instanţa de apel a considerat că principalul capăt de cerere îl constituie cererea în constatarea nulităţii absolute, modificând în defavoarea reclamantelor ordinea importanţei capetelor de cerere din acţiune.
Obiectul principal al acţiunii introductive îl constituie restituirea în natură a imobilelor trecute abuziv în proprietatea statului, cerere întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, competenţa materială de soluţionare a cererii revenind tribunalului ca primă instanţă.
Capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute având caracter subsidiar urmează soarta principalului şi, prin urmare, competenţa de soluţionare a acestuia revine tot tribunalului.
Pentru considerentele expuse anterior, se va admite recursul declarat de reclamante, se va casa Decizia nr. 95 din 9 decembrie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi şi se va trimite cauza spre soluţionarea apelului aceleiaşi instanţe, văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele A.C., P.D. şi G.V. împotriva deciziei nr. 95/A din 9 decembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9230/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9180/2005. Civil. încheiere de şedinţă. Recurs → |
|---|
