ICCJ. Decizia nr. 9449/2005. Civil. Conflict negativ de competenţă- stabilire competenţă (constatare nulitate absoluta contract de vanzare-cumpărare,revenire la situatia anterioară,contravaloare imbunătăţiri). Stabil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9449
Dosar nr. 8132/2005
Şedinţa de la 17 noiembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 249 din 7 februarie 2005 a Curţii de Apel Timişoara s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a recursurilor declarate de reclamanţii C.D. şi C.E.F. precum şi de pârâţii N.M., T.M.D., T.D.M., T.D., T.A.M. împotriva sentinţei civile nr. 2594 din 3 noiembrie 2004 a Judecătoriei Lugoj, în favoarea Tribunalului Timiş.
S-a avut în vedere că în raport de valoarea obiectului litigiului de sub 1 miliard lei, hotărârea judecătoriei este susceptibilă de a fi atacată numai cu recurs, nu şi cu apel.
La rândul său, Tribunalul Timiş s-a declarat necompetent să soluţioneze recursurile, astfel că prin Decizia nr. 278 din 15 aprilie 2005 a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului împotriva aceleiaşi sentinţe în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Această soluţie are în vedere în principal caracterul neevaluabil în bani al capătului principal de cerere, prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare. S-a reţinut incidenţa, în cauză a prevederilor art. 12 şi art. 282 C. proc. civ., în raport de care s-a hotărât că sentinţa atacată este supusă apelului.
Ivindu-se un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., întrucât două instanţe s-au declarat necompetente să soluţioneze aceeaşi cauză, dosarul a fost înaintat acestei instanţe spre a hotărî asupra conflictului.
În acest scop se are în vedere în primul rând obiectul cererii, în raport de care se poate stabili dacă solicitările celor în cauză sunt sau nu evaluabile în bani.
Astfel, se constată că prin acţiunea introductivă reclamanţii C.D. şi C.E.F. au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3405 din 20 octombrie 2003 şi revenirea la situaţia anterioară de carte funciară. Se solicită şi obligarea pârâtei la plata contravalorii îmbunătăţirilor efectuate asupra apartamentului, precum şi unele compensări între preţul de vânzare şi valoarea îmbunătăţirilor.
Din cele redate rezultă cu evidenţă că obiectul cererii este evaluabil în bani, prin primul capăt de cerere urmărindu-se readucerea în patrimoniul uneia din părţi a unui bun, deci sporirea patrimoniului acesteia. Acţiunea este evaluabilă în întregul său pentru că prin celelalte capete de cerere se ajunge la o compensare între anumite valori.
În această situaţie, rezultă că sunt incidente în speţă prevederile art. 2821 C. proc. civ., potrivit căruia nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în anumite materii, între care şi litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv.
Aceste hotărâri, date fără drept de apel sunt susceptibile de recurs, conform art. 299 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005, iar potrivit art. 2 pct. 3 C. proc. civ. competenţa de soluţionare a acestei căi de atac revine tribunalului.
De aceea, în rezolvarea conflictului negativ de competenţă de faţă, urmează a se stabili în primul rând că hotărârea atacată este supusă numai recursului şi apoi că judecarea acestei căi de atac este de competenţa Tribunalului Timiş, cum dealtfel a hotărât corect Curtea de Apel Timişoara.
Aşa fiind cauza urmează a fi înaintată spre soluţionare instanţei competente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte în favoarea Tribunalului Timiş, competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamanţii C.D., C.E.F. şi pârâţii N.M., T.M.D., T.D.M., T.D., T.A.M. împotriva sentinţei civile nr. 2594 din 3 noiembrie 2004 a Judecătoriei Lugoj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 9554/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 944/2005. Civil → |
---|