Cerere de restituire în natură a unui imobil preluat abuziv în baza Decretului nr. 223/1974. Acordarea de despăgubiri în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Încălcarea principiului disponibilității
| Comentarii |
|
Obligația instanței este de a se pronunța asupra obiectului cererii dedusă judecății, care constituie garanția aplicării principiului disponibilității, consacrat prin art. 129 alin. (6) C. proc. civ.Judecătorul nu poate soluționa un litigiu decât pe baza cererii părții interesate și numai în limitele sesizării, principiul disponibilității cuprinzând în conținutul său prerogativa dreptului reclamantului de a determina limitele acțiunii.Dacă formulările părților sunt confuze, împiedicând determinarea obiectului cererii de chemare în judecată, instanța are îndatorirea, respectând regula dezbaterilor contradictorii, să ceară precizările necesare, cu finalitatea de a evita, în favoarea respectării cu rigoare a disponibilității, un ultra sau minus petita.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 2150 din 27 Februarie 2006
La 3 septembrie 2004, M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul local Gârbova, Primăria comunei Gârbova, SC Argos SA, P.G. și P.M., ca :
- să se constate nelegalitatea măsurii de trecere în proprietatea Statului Român, în baza Decretului nr. 223/1974, a unui imobil înscris în C.F. nr. 4186 Gârbova, top nr. 405, situat administrativ în Gârbova;
- să se dispună anularea încheierii de întabulare al dreptului de proprietate Statului Român asupra imobilului și restabilirea situației anterioare de C.F.;
- să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între SC Argos SA și P.G. și P.M.; să se dispună anularea încheierii de întabulare a dreptului de proprietate al pârâților P.G. și P.M. asupra imobilului;
- să fie obligați pârâții la recunoașterea dreptului de proprietate și la predarea în pașnică posesie și folosință a imobilului precum și anularea dispoziției nr. 334/2004 emisă de Primăria comunei Gârbova.
în drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 1116 din 17 noiembrie 2004, Tribunalul Alba, secția civilă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M.M. și, în consecință:
- a anulat dispoziția nr. 334/2004 emisă de Primarul comunei Gârbova privind respingerea notificării nr. 114/2001, formulată în baza Legii nr. 10/2001;
- a constatat că reclamantul este îndreptățit la plata despăgubirilor bănești pentru imobilul înscris în C.F. nr. 4186, nr. top 405 casă și curte în suprafață de 1406 mp;
- a obligat primăria să transmită Prefecturii județului Alba dispoziția și documentația necesară acordării despăgubirilor în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
A admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta SC Argos SA.
A respins acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul local Gârbova, SC Argos SA, P.G. și P.M.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că preluarea imobilului în proprietatea statului s-a făcut în mod abuziv și fără titlu valabil, întrucât prevederile Decretului nr. 223/1974 erau contrare Constituției din 1965, care ocrotea dreptul de proprietate personală și interzicea discriminarea persoanelor în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale.
în ceea ce privește primele patru capete de cerere din acțiune, tribunalul a constatat că acestea au făcut obiectul unei acțiuni înregistrată la Judecătoria Sebeș, soluționată prin sentința civilă nr. 974/2002, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 107/A/2003, pronunțată de Tribunalul Alba, motiv pentru care s-a reținut că sunt întrunite dispozițiile art. 1201 C. civ. și art. 166 C. proc. civ., care reglementează puterea lucrului judecat. într-o atare situație, s-a constatat valabil contractul de vânzare-cumpărare, încheiat între SC Argos SA și P.G. și P.M., în speță fiind incidente dispozițiile art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001, conform cărora reclamantul este îndreptățit doar la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul în litigiu.
Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 1125/A din 13 septembrie 2005 a respins apelurile declarate de reclamant și de Primarul comunei Gârbova împotriva hotărârii tribunalului.
S-a reținut de către curtea de apel că instanța de fond s-a pronunțat asupra primului capăt de cerere în condițiile în care a anulat dispoziția atacată, iar aspectul referitor la pronunțarea "plus petita" a fost înlăturat, deoarece în notificare sunt menționate cele două alternative la care să se recurgă prin prisma Legii nr. 10/2001, respectiv restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești. Critica reclamantului cu privire la autoritatea de lucru judecat a fost înlăturată în raport de dispozițiile exprese ale art. 1201 C. civ., coroborate cu cele ale art. 166 C. proc. civ., reținându-se că identitatea de temei juridic nu există în legislație ca și condiție de stabilire a existenței validității și regularității unei hotărâri judecătorești. în ceea ce privește motivele de apel ale Primarului comunei Gârbova, s-a reținut că suma încasată de reclamant de la statul german reprezintă daune și nicidecum o despăgubire bănească pentru imobilului de care a fost deposedat abuziv în România.
împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs reclamantul, arătând că a solicitat restituirea în natură a imobilului, iar instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv că este îndreptățit la măsuri reparatorii, respectiv despăgubiri bănești. A precizat totodată că nu s-a soluționat capătul de cerere prin care a solicitat să se constate nelegalitatea preluării imobilului de către Statul Român. Cu privire la autoritatea de lucru judecat, a arătat că aceasta nu subzistă întrucât temeiul juridic în cele două dosare este total diferit, respectiv art. 480 C. civ. și Legea nr. 10/2001.
Recursul este fondat.
Reclamantul M.M. a investit instanța de judecată cu o acțiune prin care a solicitat, printre altele, să se constate nelegalitatea măsurii de trecere în proprietatea statului a imobilului în litigiu, să se anuleze dispoziția emisă în baza Legii nr. 10/2001 și să fie obligați pârâții să-i recunoască dreptul de proprietate și să-i predea în pașnică posesie și folosință imobilul.
Cu toate că reclamantul nu a solicitat acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, ci restituirea în natură a imobilului, soluțiile pronunțate în cauză au fost în sensul constatării că acesta beneficiază de despăgubiri în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Se reține că obligația instanței este de a se pronunța asupra obiectului cererii dedusă judecății care constituie garanția aplicării principiului disponibilității, consacrat prin art. 129 alin. (6) C. proc. civ. Judecătorul nu poate soluționa un litigiu decât pe baza cererii părții interesate și numai în limitele sesizării, principiul disponibilității cuprinzând în conținutul său prerogativa dreptului reclamantului de a determina limitele acțiunii.
Dacă formulările reclamantului ar fi fost confuze, împiedicând determinarea obiectului cererii de chemare în judecată, instanța are îndatorirea, respectând regula dezbaterilor contradictorii, să ceară precizările necesare, cu finalitatea de a evita, în favoarea respectării cu rigoare a disponibilității, un ultra sau minus petita.
Or, în speță, obiectul cererii introductive de instanță îl reprezintă, fără echivoc, restituirea în natură a imobilului. în aceste condiții, nu poate fi primită reținerea curții de apel potrivit căreia, prin notificare, reclamantul a solicitat, fie restituirea în natură, fie acordarea de despăgubiri bănești, motiv pentru care corect s-au acordat despăgubiri, atâta timp cât s-a cerut anularea dispoziției.
Pentru cele ce preced, recursul a fost admis, s-au casat hotărârile pronunțate la fond și apel și s-a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.
| ← Acțiune privind recalcularea indemnizației cuvenite pentru... | Imobil naționalizat prin Legea nr. 119/1948 și intrat prin... → |
|---|
