ICCJ. Decizia nr. 10391/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 709 din 24 iunie 2004 Târgu-Mureș a fost admisă cererea formulată de reclamanții K.P., S.E., I.G.A., J.Z.G. și M.V.I., a fost anulată decizia nr. 120 din 4 februarie 2002 emisă de pârâta C. SCA și s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a imobilul corp B înscris în C.F. 8146 Târgu Mureș nr. top. 4685/3/1/6/4, 4685/7/1/7/1, 4686/1/7/1, nr.4685/3/5/1, 4685/4/1/6/1, 4686/1/1/4, 4625/3/1/1/2 și 4686/4/1/7/2, situat în Târgu Mureș.
Prin aceiași sentință s-a luat act că reclamanții au renunțat la judecata acțiunii în contradictoriu cu pârâta Prefectura Mureș.
Prin cererea înregistrată la data de 13 decembrie 2001, pârâta SC C. O.C. Târgu Mureș a cerut îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul sentinței, invocând incidența art. 281 C. proc. civ.
în motivarea cererii pârâta arată că din eroare în dispozitivul sentinței s-a menționat că se dispune restituirea în natură către reclamanți a "imobilului corp B", în realitate măsura restituirii vizând restituirea doar "a unei părți din corp B", sens în care solicită îndreptarea erorii materiale.
Prin încheierea din 28 ianuarie 2005, Tribunalul Mureș a respins ca nefondată cererea.
în motivarea încheierii instanța a reținut că aspectul invocat de pârâtă nu constituie o eroare materială ci o eventuală omisiune în cuprinsul hotărârii care nu se îndreaptă în procedura prevăzută de art. 281 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 168/A din 7 aprilie 2005, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă pentru aceleași considerate de fapt și de drept reținute și în primă instanță.
împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta invocând incidența art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
în motivarea recursului pârâta susține că din cuprinsul probatoriilor administrate în cauză și din considerentele sentinței rezultă cu evidență că instanța a dispus restituirea numai a unei părți din corpul B, fiind o eroare evidentă menținerea trecută în dispozitiv referitoare la întregul corp B.
Analizând lucrările dosarului înalta Curte constată că nu poate fi primit pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 281 alin. (1) C. proc. civ. pot fi îndreptate, din oficiu sau la cerere, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri, adică acele greșeli săvârșite de judecători în mod evident din neatenție și care nu au nici un efect asupra soluției dată de judecător, în sensul că nu pun în discuție întinderea cuprinsului pretențiilor admise în sensul măririi ori micșorării acestora.
Or, prin cererea dedusă judecății pârâta pretinde că prin soluția adoptată judecătorii fondului au acordat reclamanților, din eroare, mai mult decât au cerut și decât se justifica în raport de cuprinsul cererii de chemare în judecată și probatoriile administrate.
O asemenea chestiune, care presupune verificări privind întinderea pretențiilor care au făcut obiectul judecății, respectiv întinderea pretențiilor admise de către judecători, anume stabilirea cărei părți din imobilul B a fost restituită în natură în măsura în care aceasta nu poate fi determinată prin identificarea tabulară evidențiată prin dispozitivul hotărârii, nu se circumscrie sferei greșelilor care pot fi îndreptate în procedura prevăzută de art. 281 alin. (1) C. proc. civ.
Așa fiind, pentru considerentele arătate, înalta Curte a constatat că recursul dedus judecății se dovedește a fi nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10105/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 10436/2006. Civil → |
|---|
