ICCJ. Decizia nr. 10436/2006. Civil
| Comentarii |
|
Reclamanta R.N.M. născută F., în contradictoriu cu Primăria Dor Mărunt și P.V.G.D., V.V. și S.O. a formulat contestația împotriva dispozițiilor nr. 846/2004, 847/2004, 848/2004, 849/2004. ulterior a fost contestată și dispoziția 945/2004 toate emise de Primarul comunei Dor Mărunt.
în motivarea contestației se arată că notificările au fost făcute de mama sa F.G.N. Aceasta a fost greșit omisă din conținutul dispozițiilor contestate. Averea a aparținut lui G.S.P. Sintagma "frații P." nu înseamnă numai V., T., N. ci și mama sa F.N., născută P.
Se cere completarea dispozițiilor contestate în sensul de a fi trecută ca persoană îndreptățită la măsuri reparatorii și mama sa în calitate de coproprietară și distinct ca moștenitoare a unchiului N.P. și pe cale de consecință recunoașterea calității de moștenitoare a contestatoarei de pe urma mamei sale.
Tribunalul Călărași, prin sentința civilă nr. 599 din 14 mai 2004 a admis contestația formulată de R.N.M. împotriva dispozițiilor nr. 848, 849, 847, 846 toate din 18 februarie 2004 și nr. 945 din 19 martie 2004 emisă de Primarul comunei Dor Mărunt, județul Călărași. S-a dispus completarea dispozițiilor contestate în sensul că la autor "Frații P.", P.V., P.N. și P.T. se va trece și F.G.N., născută P., în calitate de soră.
Instanța a reținut că din actul datai rezultă că mama contestatoarei a primit cu titlu de dotă suprafața de 45 ha teren. La momentul realizării partajului succesoral al moștenitorilor defunctului G.P. nefacându-se nici o referire la clădirile care au aparținut autorilor săi. Din probele dosarului s-a constatat că proprietatea "Fostă Fraților P." nu nominalizează și persoanele care au avut această calitate, titulatura fiind de natură a identifica proprietatea și nu de a stabili cui aparține aceasta. Din actele de stare civilă rezultă fără dubiu că mama contestatoarei N.F. a fost sora celor trei frați menționați în "dispoziții" și nu poate fi exclusă din categoria "Fraților P. ci este îndreptățită să figureze alături de ei.
Apelul declarat de pârâții P.V.G.D., V.V.C., S.I. a fost respins de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 1568 din 14 decembrie 2005.
Instanța a confirmat soluția instanței de fond, care a stabilit că mama contestatoarei, N.F. a fost fiica fostului proprietar al imobilelor.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.
Se susține, în esență, ca mama contestatoarei nu a fost coproprietara bunurilor care au făcut obiectul contestației, astfel că nu poate pretinde o cotă parte asupra acestora. Bunurile pretinse de contestatoarea intimată au fost dobândite de "frații P.". Susținerea că mamei contestatoarei intimate îi revine o cotă parte împreună cu celelalte persoane denumite "frații P." pentru că este moștenitoarea tatălui său G.P. este greșită, deoarece a fost ignorat un înscris oficial din care rezultă că aceasta a renunțat la succesiunea ce i s-ar cuveni de pe urma tatălui său.
Recursul se privește ca fondat.
în adevăr mama contestatoarei, N.F.(născută P.) este fiica lui G.P. și sora "fraților P." - V., T., N.
La data căsătoriei aceasta a fost înzestrată prin act datai de tatăl său, este adevărat numai cu parte din terenul proprietatea acestuia.
Până aici instanțele au raționat corect și legal.
Numai că după decesul tatălui său, G.P., fiica N.F. "renunță la dreptul de succesiune" ce i s-ar cuveni de la defunctul său tată. (Proces Verbal din 5 iunie 1941 încheiat de Tribunalul Ialomița, secția a I-a, prin care s-a luat act de această declarație, fila 121 dosar nr. 3095/2004 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă).
In aceste condiții, mama contestatoarei, N.F., nu poate fi considerată legal comoștenitoare cu "frații P." (V., T., N.P.), desigur frații săi, asupra averi lăsate de tatăl lor G.P.
In consecință, contestația formulată de R.N.M. a fost în mod greșit admisă, dispozițiile contestate fiind emise de Primarul comunei Dor Mărunt fără a încălca dreptul mamei sale, care a renunțat în anul 1941 la dreptul la succesiunea ce i s-ar cuveni de la defunctul său tată.
Față de cele ce preced, recursul a fost admis. A fost casată decizia Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, nr. 1568 din 14 decembrie 2005, precum și sentința civilă nr. 599 din 14 nai 2004 a Tribunalului Călărași și rejudecând a fost respinsă contestația formulată de contestatoarea R.N.M. împotriva dispozițiilor 846, 847, 848, 849 din 18 februarie 2004 și nr. 954 din 19 martie 2004 emise de Primarul comunei Dor Mărunt, județul Călărași.
.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10391/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 10032/2006. Civil → |
|---|
