ICCJ. Decizia nr. 1617/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la 9 iunie 2003, A.N.C.M. a solicitat, în contradictoriu cu primarul municipiului Rădăuți, anularea dispoziției nr. 189 din 22 aprilie 2003 emisă de primar.
în motivarea contestației s-a arătat că imobilul pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent a aparținut cooperativei meșteșugărești M.I. din cadrul sistemului cooperației meșteșugărești și a fost preluat abuziv, fără plată, prin HCM nr. 1594/1959.
Acest act normativ nu a fost publicat, având mențiunea "Secret", fiind comunicat doar părților interesate pentru punerea lui în aplicare, sens în care este îndeplinită condiția prevăzută de art. 2 lit. e) din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 936 din 3 decembrie 2003 Tribunalul Suceava, secția civilă, a respins contestația ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că îndeplinirea condițiilor privind continuitatea au reînființarea persoanei juridice deposedate, prevăzute de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, sunt legate de cooperativa meșteșugărească M.I. Cum în cauză nu s-a făcut dovada supraviețuirii sau reînființării acestei cooperative, contestatoarea, care nu a fost nici un moment proprietara bunurilor a căror restituire o cere, se erijează în apărătorul unei organizații cooperatiste inexistente.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 1701 din 8 iunie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.
în considerentele deciziei sale, instanța de apel a reținut că apelanta nu a făcut dovada supraviețuirii sau a reînființării cooperativei meșteșugărești M.I. pentru a putea fi reținută calitatea sa de a cere restituirea imobilului în condițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Din actele prezentate de apelantă a rezultat desființarea cooperativei sus arătate prin transformare în întreprindere a industriei locale, iar la data litigiului imobilul este stăpânit de către o altă cooperativă meșteșugărească C. Rădăuți, unitate cu personalitate juridică.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către reclamantă critica, întemeiată în drept pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte:
Instanțele au făcut aplicarea greșită a dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 întrucât din acest text rezultă că legiuitorul a avut în vedere două categorii de persoane juridice și anume, pe de o parte, persoanele juridice care și-au continuat activitatea, ca persoană juridică, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 iar pe de altă parte, persoanele juridice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă prin hotărâre judecătorească se constată că sunt una și aceeași persoană juridică cu cea desființată sau întreruptă. Numai pentru cea de-a doua categorie de persoane juridice este necesară pronunțarea unei hotărâri judecătorești.
Prin folosirea sintagmelor "interzisă și întreruptă" legiuitorul a avut în vedere tocmai dovedirea acestor împrejurări, fapt care nu poate rezulta decât dintr-un act de autoritate. Ori un asemenea act nu a fost niciodată adoptat cu privire la activitatea A.N.C.O.M.-U.C.E.C.O.M.. în lipsa unor asemenea dovezi, o hotărâre judecătorească cu privire la stabilirea succesivității persoanei ar fi caducă.
Potrivit prevederilor statutului A.N.C.O.M.-U.C.E.C.O.M., A.N.C.O.M.-U.C.E.C.O.M. este una și aceeași persoană juridică cu U.C.C.M.R. înființată în anul 1951.
Potrivit Statutului Model al C.P.M. adoptat în anul 1955, patrimoniul cooperativelor nu putea fi înstrăinat fără plată, or prin HCM nr. 1594/1959 tocmai asta s-a petrecut.
Potrivit Instrucțiunilor de aplicare a HCM nr. 1594/1959 statul a preluat întregul patrimoniu al cooperativelor transformate în întreprinderi ale sfaturilor populare, deci și partea divizibilă a proprietății cooperativelor, reprezentată de părțile sociale aduse de cooperatori, în natură sau în numerar, la intrarea în cooperativă, ca aport la capitalul social.
Această parte a patrimoniului cooperativelor nu a fost restituită membrilor cooperatori, așa cum era firesc.
Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul nu este întemeiat.
Prin notificarea adresată primăriei Rădăuți, A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. a solicitat restituirea în natură sau măsuri reparatorii prin echivalent, cuvenite pentru imobilul cooperativa M.I. cu o secție dentară, situat în Rădăuți.
Conform art. 21 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în forma în vigoare la data formulării notificării, notificarea va cuprinde denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptățite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimată a acestuia.
Cerința privitoare la identificarea imobilului nu a fost respectată.
în speță, se impunea cu atât mai mult identificarea, cu cât intimata a învederat prin întâmpinarea depusă în primă instanță că în municipiul Rădăuți sunt șapte cooperative meșteșugărești care aparțin de U.C.E.C.O.M. București și care ar putea deține deja spațiul revendicat.
Pe de altă parte, în mod corect instanțele au apreciat că reclamanta nu are calitatea de persoană îndreptățită în condițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Astfel, cooperativa meșteșugărească M.I. a fost, practic, desființată prin HCM nr. 1594/1959 care a constituit baza legală a transformării unor cooperative meșteșugărești în unități productive de stat. De vreme ce activitatea cooperativei a fost întreruptă, era necesar ca prin hotărâre judecătorească să se constate că persoana juridică ce solicită aplicarea prevederilor legii speciale este aceeași persoană cu cea desființată sau interzisă.
Nu se poate susține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile tezei I a art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Faptul că, potrivit art. 1 din Statutul A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M., aceasta este succesoarea de drept a U.C.C.M.R., nu înseamnă că este și titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, câtă vreme, în condițiile art. 8 lit. b) și c) din același Statut, ea reprezintă interesele organizațiilor cooperației meșteșugărești față de organele legislative, executive și judecătorești și poate sta în justiție pentru apărarea intereselor organizațiilor cooperației meșteșugărești.
Așadar, asociația are numai un drept de reprezentare a organizațiilor cooperației meșteșugărești, ea nefiind proprietara bunurilor care aparțin fiecărei organizații, aspect care rezultă și din prevederile art. 53 din Statut. Drept urmare, câtă vreme reclamanta și fiecare organizație cooperatistă pe care o reprezintă au patrimonii distincte, continuitatea A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. nu presupune și continuitatea unei organizații cooperatiste, motiv pentru care trebuia să se facă dovada că în privința organizației cooperatiste M.I. au fost respectate cerințele art. 3 lit. c) teza a II-a din Legea nr. 10/2001.
Față de cele ce preced, Curtea a considerat că instanța de apel a făcut o aplicare și interpretare corectă a prevederilor Legii nr. 10/2001, astfel încât criticile formulate nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Ca atare, în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost respins ca nefondat, cu consecința păstrării hotărârii atacate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1602/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1606/2006. Civil → |
|---|
