ICCJ. Decizia nr. 4623/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința nr. 521 din 11 mai 2005 a Tribunalului București, secția a III a civilă, a fost respinsă contestația formulată de SC F.S.I. SRL în contradictoriu cu Municipiul București prin Primarul general, M.A.R. și S.I.K. prin care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a dispoziției nr. 1003 din 17 aprilie 2003 prin care s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în București, sector 3, format din trei spații cu altă destinație în suprafață de 126 mp situate la parter și pivnițele de la subsol, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere că pentru a-și justifica propria calitate procesuală activă, reclamanta trebuia să invoce un drept propriu asupra bunului în litigiu, identic cu al pârâtelor, ceea ce nu e posibil de dovedit, în situația în care aceasta are numai calitatea de chiriaș, invocând și contractul de asociere nr. 868 din 17 iulie 1996.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe, a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 700 din 27 octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VII a civilă.
S-a reținut deasemenea lipsa calității procesuale active a reclamantei care nu se încadrează în categoria persoanelor îndreptățite la restituire în natură, sau după caz, prin echivalent.
împotriva acestei decizii SC F.S.I. SRL a declarat recursul de față în condițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ., întrucât procesul a fost judecat cu lipsa de procedură cu intimata pârâtă S.I.K., care nu a semnat împuternicirea avocațială și că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, pentru că nu a solicitat retrocedarea, ci în calitate de chiriașă a Primăriei a primit oferta de cumpărare a spațiului în care își desfășoară activitatea, astfel justificând interesul legitim, actual și personal, dar și calitatea procesuală activă.
Recursul nu este întemeiat.
Primul motiv de recurs este neîntemeiat, pentru că apelul a fost soluționat cu citarea legală a tuturor părților, pârâta S.I.K. fiind reprezentată de avocat, ca de altfel și în recurs.
în plus, aceasta, care avea îndreptățirea să invoce judecarea cauzei cu citarea sa nelegală a efectuat un partaj voluntar cu cealaltă pârâtă, de la care a primit echivalentul cotei de 1 din imobil, astfel nu mai au nici o pretenție referitoare la imobilul în litigiu.
în legătură cu lipsa calității procesuale active a societății comerciale reclamante de a iniția litigiul de față, se constată că instanțele au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente.
Astfel, potrivit art. 24 alin. (7) și (8) din Legea nr. 10/2001 persoana îndreptățită poate ataca în justiție decizia emisă în condițiile alin.8, într-un anumit termen, competența de soluționare revenind secției civile a tribunalului, în a cărei rază teritorială se află sediul unității deținătoare.
Prin urmare, textul redat prevede posibilitatea atacării deciziei în justiție de către persoana îndreptățită și nu orice altă persoană care ar invoca un anumit interes.
Persoana îndreptățită, deci care are calitatea de a formula contestația este definită prin art. 3 din lege, ce se referă expres la persoanele fizice și juridice care în anumite condiții au fost deposedate în mod abuziv de proprietățile lor. Este vorba în esență de foștii proprietari. Cum recurenta de față nu invocă această calitate, rezultă că hotărârile prin care s-a hotărât în sensul arătat sunt legale și temeinice.
Așa fiind, recursul de față este nefondat, și a fost respins ca atare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4689/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4659/2006. Civil → |
|---|
