ICCJ. Decizia nr. 4952/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin notificarea înregistrată la 13 august 2001, la MC Rovinari, S.C.N.L.O. SA, petiționara G.E. a solicitat restituirea în natură sau în echivalent a unui imobil compus din casă de locuit, anexe gospodărești și teren în suprafață de 800 mp, plus două hectare teren, imobile ce au aparținut antecesorului său P.P.
Prin decizia nr. 604 din 11 mai 2004, emisă de C.N.L.O. SA Târgu Jiu s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului solicitat de petiționară prin notificare cu motivarea că imobilul construcție a fost demolat în totalitate proprietara privind despăgubiri corespunzătoare valorii reale și că terenul în suprafață de 2 ha este exceptat de la aplicarea Legii 10/2001, conform art. 8 din lege.
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr. 879/2005, petiționara G.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C.E.R. C.N.L.O. anularea deciziei nr. 604 din 11 mai 2004, emisă de C.N.L.O. SA și să se constate dreptul său la măsuri reparatorii conform Legii 10/2001.
în motivarea contestației a arătat că s-a adresat cu notificare C.N.L.O., prin care a solicitat restituirea în natură sau în echivalent a imobilului compus din 800 mp teren construcții și o casă de locuit, precum și a suprafeței de 2 ha teren, imobile ce au aparținut tatălui său P.P., în prezent decedat.
S-a mai arătat că, imobilul casă cu terenul aferent au fost expropriate în baza Decretului nr. 83/1976, construcția fiind demolată, iar suprafața de 2 ha a fost preluată abuziv, aflându-se în posesia C.E.R. , fiind afectat de lucrări miniere.
A mai arătat petiționara că, prin decizia nr. 604/2004 a fost respinsă cererea cu motivarea că pentru imobilul demolat s-au încasat despăgubiri, iar suprafața de 2 ha este teren arabil, exceptat de la aplicarea dispozițiilor Legii 10/2001.
Petiționara a precizat că pentru construcția demolată a încasat despăgubiri în valoare de 14.224 lei, dar construcția a fost subevaluată în acel moment, despăgubirea primită nereprezentând valoarea reală.
în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice care să identifice terenul solicitat în suprafață de 800 mp, ce a făcut obiectul exproprierii, să stabilească destinația actuală a lui și valoarea de circulație, să stabilească valoarea construcției demolate, ținând seama de despăgubirea acordată la momentul exproprierii și de disp. art. 10 pct. 8 lit. a) din Normele Metodologice de aplicare a Legii 10/2001.
Față de actele ce privesc reconstituirea unor suprafețe de teren pentru petentă în temeiul Legii nr. 18/1991, s-a cerut ca prin expertiză să se stabilească dacă suprafețele solicitate prin notificare se regăsesc în cele evidențiate prin actele de reconstituire.
Prin sentința civilă nr. 197 din 19 mai 2005, Tribunalul Gorj a admis contestația formulată de G.E. în contradictoriu cu pârâtele S.N.L. Oltenia SA și SC C.E.R. pentru anularea deciziei nr.604 din 11 mai 2004, emisă de C.N.L. Oltenia SA.
A fost anulată în parte decizia nr. 604 din 11 mai 2004 și s-a constatat că reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii pentru construcția expropriată și demolată ce a aparținut autorului său P.P., corespunzător valorii de 78,5 milioane lei.
S-au menținut celelalte dispoziții ale deciziei nr. 604/2004 cu privire la teren.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență, că reclamanta este moștenitoarea autorului său P.P., care a avut în proprietate suprafața de 800 mp teren și o casă de locuit, imobile expropriate prin Decretul nr. 83/1976.
Pentru teren reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr. 1/2000, suprafața făcând parte din totalul de 1,72 ha cu care a fost înscrisă la poziția 37 în anexă.
în ceea ce privește construcția, s-au considerat incidente prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, iar prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit valoarea reală a acesteia.
împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele pârâte, SC C.E.R., criticând-o sub aspectul valorii stabilite pentru construcție, arătând că la data exproprierii nu erau plafonate despăgubirile și că în mod greșit expertul a stabilit valoarea despăgubirilor la 78,5 milioane lei.
Pârâta S.N.L.O. SA Târgu Jiu a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că prin H.G. nr. 193 din 19 ianuarie 2004, a fost înființată prin reorganizarea C.N.L.O. SA.
S-a mai precizat că prin aceeași hotărâri de guvern au fost înființate alte 4 societăți comerciale, terenul în litigiu aparținând SC C.E.R. care trebuia să fie parte în cauză.
Prin decizia civilă nr. 2955 din 22 noiembrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a admis apelurile declarate de pârâtele SC C.E.R. SA și S.N.L.O. SA Târgu Jiu împotriva sentinței civile nr. 197 din 19 mai 2005, în contradictoriu cu intimata reclamantă G.E.
A fost schimbată sentința în sensul respingerii acțiunii față de S.N.L.O. SA Târgu Jiu.
A fost admisă contestația formulată de contestatoarea C.E.R. SA și s-a anulat în parte dispoziția nr. 2896 din 11 mai 2004 (identică cu nr. 604 din 11 mai 2004, vezi fila 4 dosar fond).
S-a constatat că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul casă de locuit expropriat, ce a aparținut autorului său P.P., corespunzătoare diferenței dintre valoarea actuală a construcției și suma de 14.224 lei reactualizată, ce a fost încasată la data exproprierii.
Instanța de apel a reținut că apelanta pârâtă S.N.L.O. SA Târgu Jiu a dovedit cu H.G. nr. 103/2004, că a fost înființată prin divizarea C.N.L.O. SA Târgu Jiu și potrivit expertizei efectuate la instanța de fond s-a evidențiat că terenul în discuție se află în folosința celeilalte pârâte din cauză.
Decizia a cărei anulare s-a solicitat a fost emisă de compania care a fost desființată prin divizare iar drepturile și obligațiile acesteia privind terenul în litigiu au fost preluate de SC C.E.R.. Față de aceste aspecte s-a constatat că apelanta S.N.L.O. SA Târgu Jiu nu are calitate procesuală pasivă motiv pentru care, s-a ajuns la soluția deja arătată.
Apelul pârâtei SC C.E.R. s-a reținut ca fondat în ceea ce privește valoarea construcției. în acest sens s-a reținut că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, în forma prevăzută de art. 1 alin. (2) din Legea 10/2001, așa cum a fost modificată din Legea nr. 247/2005, în sensul că a făcut dovada calității de moștenitoare autorului său P.P., că a deținut în proprietate imobilul ce a făcut obiectul exproprierii, imobil care în prezent se află în folosința pârâtei.
S-a reținut că obiectul apelului îl constituie numai dreptul reclamantei la măsuri reparatorii pentru construcția situată pe teren care a fost demolată, fiind incidente dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea 10/2001.
Potrivit acestor dispoziții, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii pentru construcția demolată, deoarece lucrările de investiții pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren. Valoarea acestor despăgubiri se calculează potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, la valoarea actuală de piață a construcției, iar potrivit art. 11 alin. (7) din această valoare se scade valoarea actualizată a despăgubirilor încasate la data exproprierii.
S-a reținut că instanța de fond a apreciat greșit că prin raportul de expertiză s-a stabilit valoarea actuală a construcției în realitate singura operațiune făcută de expert fiind aceea de reactualizare în raportul actual leu - dolar SUA, suma de 14.224 lei încasată de autorul reclamantei la data exproprierii.
în consecință s-a reținut ca fondat apelul acestei pârâte, ceea ce a impus așa cum s-a arătat anterior anularea în parte a dispoziției și pe cale de consecință constatarea că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul casă de locuit expropriat egal cu diferența dintre valoarea actuală a construcției și suma de 14.224 lei reactualizată ce s-a încasat la data exproprierii.
în plus a menționat instanța de apel că față de modificarea Legii 10/2001, prin Legea nr. 247/2005 și dispozițiile Titlului VII din acest act normativ nu mai este necesar ca instanța să calculeze valoarea acestor despăgubiri, competența de a stabili cuantumul lor și modalitatea efectivă de plată fiind reglementată prin actul normativ special în aplicarea căreia s-au aprobat Norme Metodologice prin H.G. nr. 1095/2005.
împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâta SC C.E.R. SA.
în dezvoltarea cererii de recurs se învederează că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate care să verifice dacă despăgubirile acordate cu ocazia exproprierii autorului intimatei reclamante au fost calculate și acordate corespunzător valorii actuale a construcțiilor demolate, în condițiile în care despăgubirile primite nu au fost plafonate, prin lucrarea de specialitate nu s-a stabilit nici o diferență între valoarea actuală a construcției și suma de 14.224 lei reactualizată ce s-a încasat la data exproprierii, situație în care impune ca pe fond să fie respinsă contestația.
Recursul este nefondat.
Corect a stabilit instanța de apel că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul casă de locuit expropriat, corespunzător diferenței dintre valoarea actuală a construcției și suma de 14.224 lei reactualizată ce s-a încasat la momentul exproprierii.
De asemenea, instanța de apel a avut în vedere că este stabilită competența pentru cuantificarea despăgubirilor și modalitatea efectivă de plată printr-un act normativ special așa cum este prevăzut prin Legea nr. 247/2005 și dispozițiile Titlului VII din aceeași lege prin care s-a modificat Legea nr. 10/2001.
Având în vedere că recurenta nu a formulat alte critici care să poată fi încadrate în motivele de recurs prev. de art. 304 C. proc. civ., față de considerentele expuse, constatându-se că hotărârea atacată este temeinică și legală a fost respins recursul declarat de pârâta SC C.E.R. SA.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5079/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4910/2006. Civil → |
|---|
