ICCJ. Decizia nr. 5277/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, înregistrată la data de 28 noiembrie 2002 la Tribunalul Covasna reclamantul S.R. a chemat în judecată pe pârâții A.P.A.P.S. și SC M. SA solicitând măsuri reparatorii constând în acțiuni la SC M. SA sau, dacă nu este posibil, restituirea în natură pentru imobilul din A.M. înscris în C.F. nr.top 89, 90, 91 și 94.
în motivare a arătat că imobilul a fost preluat abuziv și urmare notificării adresată A.P.A.P.S., aceasta a propus restituirea în natură trimițând notificarea la SC M. SA, care la rândul său a emis dispoziția nr. 1/2002 și a înaintat documentația la A.P.A.P.S. în vederea acordării de măsuri reparatorii.
Prin sentința civilă nr. 153 din 26 februarie 2003 Tribunalul Covasna a admis în parte acțiunea, a anulat dispoziția nr. 1/2002 emisă de SC M. SA. A dispus restituirea în natură a imobilului. A constatat că pârâta A.P.A.P.S. nu are calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut în esență, că SC M. SA deține imobilul fără titlu de la antecesoarea sa I.I.R. Sfântu Gheorghe și că Legea nr. 10/2001 statuează că imobilele preluate abuziv se restituie în natură.
Deținătoarea imobilului fiind SC M. SA instanța a constatat că A.P.A.P.S. nu are calitate procesuală pasivă.
împotriva acestei sentințe pârâta SC M. SA a formulat apel invocând excepția de autoritate de lucru judecat, lipsa calității sale procesuale pasive, necompetența materială a tribunalului și prematuritatea cererii formulate de reclamant. Pârâta a mai arătat că nu poate fi obligată la restituirea imobilului în litigiu întrucât imobilul a intrat în proprietatea sa în cursul procesului de privatizare iar reclamantul nu a atacat dispoziția sa nr. 1/2002.
Prin decizia civilă nr. 268 Ap din 1 aprilie 2004 Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a respins excepțiile invocate de SC M. SA, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a A.P.A.P.S.. A admis apelul, a schimbat în parte sentința în sensul că a obligat SC M. SA să facă contestatorului o ofertă de restituire în echivalent. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în esență că imobilul a fost preluat abuziv și atât prin notificare cât și prin acțiune reclamantul a solicitat măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Au fost respinse excepțiile necompetenței materiale în baza dispozițiilor art. 24 alin. (8) din Legea 10/2001 și a prematurității acțiunii motivat de împrejurarea că a fost parcursă etapa administrativă.
De asemenea, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat în baza art. 48 din Legea 10/2001.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a SC M. SA deoarece are personalitate juridică și este deținătoarea imobilului în litigiu și admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a A.P.A.P.S. deoarece este doar acționară în numele statului la SC M. SA.
împotriva acestei decizii SC M. SA a declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ.
Prin întâmpinările formulate intimații S.R. și A.V.A.S. au cerut respingerea recursului.
Recursul nu este fondat.
Din analiza motivelor de recurs se evidențiază următoarele critici:
în mod greșit s-a considerat că A.V.A.S. nu are calitate procesuală pasivă.
Această critică nu poate fi primită deoarece A.V.A.S. este doar acționar în cadrul societății, nu deține bunuri.
în art. 24 din Legea nr. 10/2001 (înainte de modificare și republicare) se dispune: "dacă restituirea în natură nu este aprobată sau nu este posibilă, după caz, deținătorul imobilului este obligat ca prin decizie sau după caz prin dispoziție motivată în temeiul prevăzut la art. 23 alin. (1) să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului".
Așa cum rezultă din lucrările dosarului, deținătorul imobilului este SC M. SA și pe de altă parte A.V.A.S. arată că intenționează să decline notificarea la această societate (fila 48 dosar apel).
Nici criticile conform cărora reclamantul nu are calitatea de contestator pentru că nu a atacat decizia nr. 1/2002, iar SC M. SA nu este unitate deținătoare ci proprietar deplin și că i s-a agravat situația în propria cale de atac nu sunt întemeiate.
Așa cum rezultă din încheierea din data de 19 februarie 2003 (fila 45 dosar fond) reclamantul solicită anularea deciziei, încheierea având caracter de act autentic.
Recurentei în mod cert nu i s-a agravat situația în propria cale de atac, deoarece în primă instanță a fost obligată la restituirea în natură, atât restituirea prin echivalent, cât și restituirea în natură sunt măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Criticile potrivit căreia nu s-au pus în discuția părților chestiuni legate de fondul litigiului și s-a încălcat dreptul la apărare este nefondată fiind infirmată de lucrările dosarului urmând a fi înlăturate.
Prin apelul formulat SC M. SA a formulat critici vizând fondul litigiului, iar reprezentantul societății a pus concluzii privind fondul cauzei (fila 78 dosar fond).
în fine și critica conform căreia A.V.A.S. trebuie să răspundă conform art. 28,art. 31 alin. (6) și art. 32 alin. (3) din Legea 10/2001 va fi înlăturată.
Astfel, art. 28 din lege se referă numai la imobilele preluate cu titlu, iar art. 31 alin. (6) face referire la art. 28.Art. 32 alin. (3) în forma actuală a legii nu mai stabilește vreo obligație pentru autoritatea implicată în privatizare.
Așa fiind, pentru considerentele expuse, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5204/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5332/2006. Civil → |
|---|
