ICCJ. Decizia nr. 5564/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 18 martie 2004, A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. a solicitat, în contradictoriu cu Municipiul București prin Primar general, anularea dispoziției nr. 1944/2003 emisă de acesta și restituirea în natură sau echivalent a imobilului ce a aparținut S.C.M., în speță C.M.R.P. București, imobil preluat abuziv de stat prin transformarea cooperativei în întreprindere a industriei locale.
Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința nr. 446 din 20 mai 2004 a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că nici în etapa procedurii administrative prevăzută de Legea nr. 10/2001 și nici în fața instanței, reclamanta nu a făcut dovada temeiniciei cererii sale, având în vedere că sarcina probei îi revine, potrivit dispozițiilor art. 1169 C. civ. și ale art. 21 alin. (2) și art. 22 din Legea nr. 10/2001. Astfel, reclamanta nu a indicat elementele de identificare ale imobilului solicitat și nici nu a depus acte doveditoare ale dreptului său de proprietate ori cele care atestă calitatea sa de succesor în drepturi al fostei C.M.R.P.
Soluția tribunalului a fost confirmată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 748-A din 5 mai 2005, prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Instanța de apel a reținut că reclamanta nu a indicat elementele de identificare ale imobilului solicitat și nu a depus acte doveditoare ale dreptului său de proprietate ori care să ateste calitatea sa de succesoare în drepturi a fostei cooperative C.M.R.P. S-a arătat că precizările formulate în motivele de apel nu au fost dovedite cu acte, în principal calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului preluat în mod abuziv și toate celelalte condiții prevăzute de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs reclamanta A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. arătând, în ceea ce privește datele de identificare ale imobilului solicitat spre restituire, că în anexa nr. 1 a HCM nr. 1594/1959 este menționată cooperativa meșteșugărească în speță în vederea transformării acesteia în întreprindere a industriei locale de stat, iar Sfatul Popular București figurează ca organul care preia activitățile și patrimoniul. Așadar, numai Primăria municipiului București, în calitatea sa de continuatoare a fostului Comitet executiv al Sfatului Popular București deține documentele din care rezultă datele de identificare ale imobilului, cu atât mai mult cu cât acestea au emanat tocmai de la această autoritate. în ceea ce privește calitatea de persoană îndreptățită în sensul dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, recurenta-reclamantă a arătat că este una și aceeași persoană juridică cu U.C.C.M.R. înființată în anul 1951.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie, în natură, în condițiile legii, stabilindu-se, în baza alin. (2) al acestui articol, măsuri reparatorii prin echivalent în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă.
Semnificația juridică a normelor legale menționate nu poate fi alta decât aceea că identificarea imobilului este obligatorie în toate cazurile întemeiate pe Legea nr. 10/2001.
în acest sens, textul cuprins la art. 22 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 cere imperativ ca persoana îndreptățită să indice elementele de identificare ale bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimată a acestuia. Or, aceste elemente lipsesc cu desăvârșire din notificare și din cererea de chemare în judecată.
Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1594/1959, având ca obiect exclusiv dispoziția de transformare a unor cooperative meșteșugărești în unități productive de stat, nu a reglementat modul de preluare a patrimoniului acestora. Acest act normativ nu conține vreun element de identificare a dreptului, respectiv a bunului solicitat a fi restituit de către reclamantă. în cuprinsul Anexei nr. 1 la Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1594/1959 "Tabel cuprinzând cooperativele și secțiile ce se transformă în unități de stat", referitor la C.R.P., nu se face vreo mențiune din care să rezulte că aceasta ar fi deținut în proprietate vreo construcție sau vreun teren, singurele mențiuni fiind "megafoane și reparații centrale telefonice".
Lipsa oricărei referiri în actul normativ menționat la bunuri imobile care ar fi aparținut C.R.P. și imposibilitatea prezentării de către reclamantă a oricărui element de identificare a imobilului a cărui retrocedare se solicită face de presupus că mențiunile hotărârii se referă doar la serviciile care se prestau în cadrul acesteia.
Or, bunurile nu se confundă cu serviciile, adică cu activitățile desfășurate de meșteșugari, activități care puteau avea loc fie în imobile proprii, dobândite în proprietate în comun de către aceștia, fie în imobile proprietatea altor persoane, deținute de cooperativă cu alt titlu, de exemplu, cu chirie.
Pentru cele ce preced și care fac de prisos analiza altor aspecte reglementate prin dispozițiile Legii nr. 10/2001 și criticate prin motivele de recurs, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5607/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5612/2006. Civil → |
|---|
