ICCJ. Decizia nr. 7216/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția civilă, la 1 aprilie 2004, reclamantul A.G.G. a chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu, pentru ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin Decretul nr. 180/1986.
în motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că prin dispoziția nr. 1497/2004 pârâta i-a respins reclamantului notificarea prin care solicita despăgubiri pentru o casă de locuit și teren în suprafață de 652 mp, expropriate prin Decretul nr. 180/1986.
Prin sentința civilă nr. 265 din 5 octombrie 2004 Tribunalul Gorj, secția civilă, a admis în parte cererea, a anulat dispoziția nr. 1497/2004 și a constatat că reclamantul are dreptul la despăgubiri în cuantum de 345.315.310 lei pentru construcție și 824.600.700 lei pentru teren.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.
în mod greșit a fost respinsă cererea de acordare a despăgubirilor, motivat de faptul că petentul ar fi primit despăgubiri la data exproprierii, față de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 1451 din 24 mai 2005 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.
în considerentele deciziei sale, instanța de apel a arătat că primăria are calitate procesuală. Primarul emite dispoziții în calitate de reprezentant al Primăriei, care este unitatea deținătoare notificată. Faptul că primarul emite dispoziții nu înseamnă că el trebuie privit individual, ci interdependent cu unitatea pe care o reprezintă.
în fond, apelanta nu a formulat obiecțiuni cu privire la evaluarea construcțiilor. Decretul nr. 256/1984 a fost aplicat corespunzător. Expertul a întocmit expertiza în strictă conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 și ale H.G. nr. 498/2003.
împotriva acestei decizii apelanta pârâtă a declarat recurs critica, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., vizând următoarele aspecte:
Recurenta nu are calitate procesuală în cauză. Așa cum rezultă din prevederile Legii nr. 215/2001, primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului.
Cuantumul despăgubirilor acordate reclamantului a fost stabilit greșit. în mod eronat a fost omologat raportul de expertiză efectuat, în detrimentul raportului de evaluare întocmit de comisia din cadrul primăriei. Au fost aplicate în mod greșit dispozițiile Decretului nr. 256/1984.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul nu este întemeiat.
în litigiile fondate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, deși se face referire la "actele primarului", acesta stă în proces ca reprezentant legal al unității administrativ-teritoriale, iar nu în nume propriu.
într-adevăr, primăria este o structură care aduce la îndeplinire dispozițiile primarului. Aceasta nu înseamnă că, dacă notificarea este adresată primăriei, iar dispoziția este emisă de primar, primăria nu ar putea sta în judecată în legătură cu o dispoziție a primarului, pe care trebuie să o execute. Necesitatea ca hotărârea dată în sistemul Legii nr. 10/2001 să fie opozabilă și structurii executive la dispoziția primarului, poate justifica legitimarea sa procesuală.
Nu este întemeiată nici critica privitoare la cuantumul despăgubirilor acordate reclamantului.
în condițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în vigoare la data pronunțării hotărârii recurate, modificarea unei hotărâri putea fi cerută atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Or, instanța de apel s-a pronunțat asupra criticilor formulate în privința actului normativ în raport de care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor.
Având în vedere cele mai sus arătate, înalta Curte constată că nu sunt întrunite cerințele art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost respins ca nefondat, cu consecința păstrării hotărârii atacate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7205/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7175/2006. Civil → |
|---|
