ICCJ. Decizia nr. 9567/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9567
Dosar nr. 10175/1/2006
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ sub nr. 7675 din 30 noiembrie 2004 reclamanta SC E. SA Bucureşti, sucursala Suceava, a solicitat, în contradictoriu cu municipiul Piatra-Neamţ, a se constata dobândirea dreptului de proprietate, prin uzucapiune, asupra unui teren de 2640 mp, situat în municipiul Piatra-Neamţ.
În urma administrării probei cu expertiză judiciară topografică, s-a constatat că valoarea de circulaţie a terenului a fost estimată la suma de 1.911.360.000 lei.
Faţă de această împrejurare, prin Decizia civilă nr. 2077 din 18 mai 2005 pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ.
Prin Decizia civilă nr. 687/C din 24 octombrie 2005 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia civilă, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia civilă nr. 53 din 14 aprilie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, s-a admis apelul, s-a schimbat în tot sentinţa, în sensul că s-a admis acţiunea şi s-a constatat că reclamanta a dobândit, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2640 mp teren situat în Piatra-Neamţ.
Pârâtul a declarat recurs împotriva acestei decizii, în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 iunie 2006.
În şedinţa de judecată din 23 noiembrie 2006, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului, în raport de prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, faţă de valoarea imobilului în litigiu, de 1.911.360.000 lei.
Examinând cauza sub aspectul competenţei materiale de soluţionare a recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată cele ce succed.
Cauza a fost înregistrată la data de 30 noiembrie 2004 iar obiectul litigiului de faţă a fost evaluat la suma de 1.911.360.000 lei.
Faţă de valoarea obiectului pricinii şi data investirii primei instanţe, competenţa soluţionării revenea tribunalului.
Însă, cauza a fost soluţionată în primă instanţă la data de 24 octombrie 2005 de Tribunalul Neamţ şi în apel la data de 14 aprilie 2006, de Curtea de Apel Bacău.
În raport de aceeaşi valoare, la data soluţionării în primă instanţă, tribunalul nu mai era competent să judece pricina, având în vedere modificările aduse art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. , prin Legea nr. 219/2005, pentru aprobarea OUG nr. 138/2000, pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.
Competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă revenea judecătoriei, apelul era în competenţa tribunalului iar recursul de competenţa curţii de apel, conform modificărilor aduse prin Legea nr. 219/2005.
Ca atare, faţă de valoarea obiectului litigiului situată sub limita de 5 miliarde lei, şi având în vedere prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are competenţa materială a soluţionării prezentului recurs, urmând a dispune declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Declină în favoarea Curţii de Apel Bacău competenţa soluţionării recursului declarat de Municipiul Piatra- Neamţ, prin Primar împotriva deciziei nr. 53 din 14 aprilie 2006 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 956/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 9569/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
