ICCJ. Decizia nr. 9641/2006. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9641
Dosar nr. 26176/1/200.
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 5205/2004 L.M. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi SC G. SA Geoagiu Băi, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să anuleze Decizia nr. 18 din 13 ianuarie 2004 ca neîntemeiată şi nelegală şi să dispună restituirea în natură sau prin echivalent a terenului înscris în C.F. nr. top. 3142/4144/c/2 şi C.F. nr.top. 3142-3144/C/1, 3142-3144/d/2 preluat abuziv.
În motivarea cererii reclamanta arată că a fost proprietara imobilului în litigiu, preluat de stat prin expropriere în scopul construirii complexului sanatorial Geoagiu Băi. Se susţine de contestatoare că pârâta i-a respins nelegal notificarea fără a-i face vreo ofertă de restituire prin echivalent a terenului preluat abuziv, în condiţiile în care a depus toate actele de proprietate şi stare civilă ce i-au fost solicitate.
Prin sentinţa civilă nr. 1118/2004 Tribunalul Hunedoara, a respins contestaţia, reţinând că L.M. a fost proprietara terenului înscris în C.F. Geoagiu Băi, nr.top. 3142, 3144 c/1, 3144 d/2 a. Din acest teren, prin mai multe acte normative au operat exproprieri succesive. Astfel, prin Decretul nr. 79/1996 i-a fost expropriată reclamantei suprafaţa de 970 mp; prin Decretul nr. 490/1970 i-a fost expropriată suprafaţa de 525 mp, iar prin Decretul nr. 404/1978 reclamantei i-a fost expropriată suprafaţa de 1237 mp pentru care a şi fost despăgubită cu suma de 1.327 lei.
S-a constatat că scopul exproprierii s-a realizat şi că nu există teren liber ce poate fi restituit în natură, fără a fi afectată buna funcţionare a obiectivului pentru care s-a făcut exproprierea. Ca urmare, petiţionara este îndreptăţită în temeiul art. 11 pct. 9 din Legea nr. 10/2001 doar la măsuri reparatorii prin echivalent, însă entitatea investită cu soluţionarea notificării şi stabilirea acestor măsuri nu este parte în proces.
Instanţa a apreciat că Decizia contestată este legală, astfel că a respins acţiunea.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia civilă nr. 427/A din 24 martie 2005 a respins apelul contestatoarei L.M.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de apel a reţinut că prin Decretul nr. 404/1978, terenul în suprafaţă de 1393 mp a făcut obiectul exproprierii care însă nu a fost operată în cartea funciară.
Scopul exproprierii nu a fost atins astfel că suprafaţa de 1036 mp a rămas în proprietatea reclamantei şi constituie grădina casei sale. În baza Legii nr. 10/2001 reclamantei i-a fost retrocedată suprafaţa de 144 mp, rămânând în litigiu doar suprafaţa de 240 mp, teren cu nr.top. nou 3142-3144/c/1/2 pe care sunt amplasate construcţii uşor demontabile. Această suprafaţă de 240 mp învecinată cu terenul retrocedat face parte din domeniul public al Primăriei Geoagiu conform HG nr. 1352/2001, fiind imposibilă restituirea acestuia în natură. În acest caz este posibilă acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, cu condiţia notificării deţinătorului, care nu este parte în proces.
Faţă de o atare situaţie, instanţa de apel a concluzionat că acordarea măsurilor reparatorii se va face în condiţiile art. 33 din Legea nr. 10/2001 cu aplicarea art. 11 alin. (9) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva deciziei nr. 427/A/2005 a Curţii de Apel Alba Iulia a declarat recurs L.M., arătând în esenţă că în litigiu a rămas doar terenul de 240 mp care dacă face parte din domeniul public şi nu-i poate fi restituit în natură. Ca urmare a solicitat să i se acorde măsuri reparatorii, de către Primăria Geoagiu, şi introducerea acesteia în cauză.
Recursul este întemeiat.
Prin notificarea soluţionată prin Decizia nr. 18 din 13 ianuarie 2004 L.M. a solicitat pentru terenul în suprafaţă de 1320 mp înscris în C.F. nr.top. 3142, 3144 măsuri reparatorii prin echivalent sau restituirea în natură.
Nefiind înscrisă exproprierea în C.F. şi întrucât suprafaţa de 1036 mp este deţinut de contestatoare ca grădină şi 144 mp i-au fost restituiţi în natură în temeiul Legii nr. 10/2001, în discuţie au rămas doar suprafaţa de 240 mp, teren învecinat cu acela retrocedat, care face parte din domeniul public al Primăriei Geoagiu.
În aceste condiţii, SC G. SA Geoagiu Băi era datoare în temeiul art. 25 din Legea nr. 10/2001 să înainteze notificarea Primăriei Geoagiu şi să o încunoştinţeze în acest sens pe notificatoare şi nu să respingă notificarea pentru considerente de ordin formal (lipsa legalizării actelor de stare civilă şi de proprietate) deoarece nefiind deţinătoarea bunului societatea G. nu avea nici căderea să soluţioneze notificarea pe fondul ei.
De asemenea instanţele de fond şi de apel erau datoare să pună în discuţia părţilor introducerea în cauză a Primăriei Geoagiu pentru ca în contradictoriu cu aceasta (deţinătoarea bunului) să poată dispune obligarea SC G. SA la înaintarea notificării către primărie pentru a se putea astfel acorda în condiţiile art. 33 din Legea nr. 10/2001 atunci în vigoare măsuri reparatorii prin echivalent.
După modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, se poate pune în discuţie şi retrocedarea în natură a terenului de 240 mp, dacă cerinţele legale sunt îndeplinite. Deşi instanţa de apel a realizat necesitatea prezenţei Primăriei Geoagiu în proces pentru a se putea acorda măsurile reparatorii prin echivalent potrivit art. 33 din Legea nr. 10/2001 a fost lipsită de rol activ nepunând în discuţia părţilor acest aspect, fapt care a generat violarea unui drept fundamental, acela de proprietate.
Întrucât în contextul celor arătate fondul cauzei a rămas nesoluţionat, în temeiul art. 314 C. proc. civ. recursul contestatoarei L.M. va fi admis, casându-se Decizia şi sentinţa cu trimitere spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta L.M. împotriva deciziei nr. 427 A din 24 martie 2005 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Casează Decizia şi sentinţa nr. 1118 din 2 iunie 2004 a Tribunalului Hunedoara.
Trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 97/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 9648/2006. Civil. Pretenţii. Recurs → |
---|