ICCJ. Decizia nr. 2927/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, la 10 mai 2000, reclamanta B.M. a chemat în judecată Primăria Municipiului Bacău, pentru retrocedarea imobilului și terenului aferent în suprafață de 1260 mp situat în Bacău.
în motivarea acțiunii, întemeiată în drept de dispozițiile art. 480 și urm. C. civ., reclamanta a arătat că, imobilul, teren a fost cumpărat de autorii acesteia M.C.V. și S.V. prin act autentic și că ulterior au edificat o construcție compusă din subsol, parter și etaj, conform autorizației de construire nr. 2402 din 19 mai 1936, iar în anul 1948 imobilul a fost ocupat abuziv de Direcția Regională a Ministerului de Interne a Regiunii Bacău.
S-a mai arătat că imobilul a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 111/1951.
în cauză a fost introdusă în calitate de pârâtă și D.J.S. Bacău.
Prin sentința civilă nr. 391 din 7 noiembrie 2000, Tribunalul Bacău a admis în parte acțiunea.
A obligat pârâta D.J.S. Bacău să-i lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul teren în suprafață de 908 mp plus construcție și a respins cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta Primăria Bacău.
Sentința Tribunalului Bacău a fost apelată de reclamanta B.M. și de pârâți pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 22 din 22 martie 2001, Tribunalul Bacău a admis apelurile declarate de reclamantă și pârâții Primarul Municipiului Bacău, I.N.S.S.E. (D.G. Bacău), a desființat sentința tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Decizia mai sus menționată a rămas irevocabilă prin respingerea recursului.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău, în rejudecare sub nr. 1542/2003.
Reclamanta și-a modificat cadrul procesual înțelegând să se judece în contradictoriu și cu B.R.M.L., I.N.S.S.E., Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și A.N.P.C.
Pârâtul I.R.M.L. a formulat în temeiul art. 64 C. proc. civ., cerere de arătare a titularului dreptului, învederând că imobilul este deținut de Statul Român.
Prin sentința civilă nr. 72 din 11 ianuarie 2006 Tribunalul Bacău, în rejudecare a admis acțiunea în revendicare, a admis cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul I.R.M.L. în contradictoriu cu Statul Român.
A dispus obligarea pârâților Statul Român, B.R.M.L., I.S.C.C.R.P.I.R., A.N.P.C. să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 65 mp, astfel cum a fost identificată în anexa la raportul de expertiză (fila 650 doar).
A respins excepțiile inadmisibilității acțiunii, lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.N.P.C. și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul Bacău și a respins acțiunea în contradictoriu cu acest din urmă pârât.
împotriva sentinței Tribunalului Bacău au declarat apel pârâții I.N.S., D.J.S. Bacău, B.R.M.L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 112 din 22 septembrie 2006 Curtea de Apel Bacău, secția civilă, a respins toate apelurile declarate de pârâți, ca nefondate păstrând soluția și motivarea Tribunalului Bacău.
Decizia pronunțată în apel a fost recurată de pârâții B.R.M.L. București, A.N.P.C., I.N.S., D.J.S. Bacău, pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 C. proc. civ.
La termenul din 3 aprilie 2007, prima zi de înfățișare în recurs, înalta Curte a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a acestei instanțe în soluționarea recursurilor.
Astfel este de observat că valoarea imobilelor revendicate (teren și construcție) a fost evaluată de către reclamantă la 150.000.000 lei, la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Potrivit art. 181C. proc. civ., instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competență după valoarea obiectului, rămâne competentă să judece, chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.
în cazul concret dedus judecății valoarea imobilului, conform expertizei tehnice prețuitoare este de 1.537.893.000 lei (fila 75 dosar 1542/2003 al Tribunalului Bacău), sub limita de 5 miliarde lei.
Ca atare, având în vedere dispozițiile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, înalta Curte de Casație și Justiție a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul, spre competentă soluționare a recursurilor, Curții de Apel București.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2912/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2743/2007. Civil → |
|---|
