ICCJ. Decizia nr. 4453/2007. Civil
Comentarii |
|
La 18 decembrie 2006, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a chemat în judecată pe pârâtul S.I.A., solicitând restrângerea dreptului acestuia la liberă circulație în toate statele Uniunii Europene, pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
în motivarea cererii, întemeiate pe art. 38 lit. a) și art. 52 din Legea nr. 248/2005, reclamanta a susținut că la 5 octombrie 2006, pârâtul a fost returnat din Grecia, conform Acordului de readmisie încheiat de România cu această țară, ratificat prin H.G. nr. 635/1994.
Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 101 din 23 ianuarie 2007, a respins cererea, ca nefondată, pe considerentul că, potrivit art. 52 din Legea nr. 248/2005, măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație putea fi aplicată doar până la data aderării României la Uniunea Europenă, iar acest eveniment a avut loc la 1 ianuarie 2007.
Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia nr. 42 din 6 martie 2007, a respins apelul declarat de reclamantă, reținând că art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 este contrar Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la liberă circulație și ședere a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora pe teritoriul statelor membre, iar normele comunitare enunțate au fost transpuse în legislația română prin O.U.G. nr. 102/2005.
Reclamanta a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea ambelor hotărâri și, pe fond, admiterea cererii și restrângerea dreptului pârâtului la liberă circulație pe teritoriul Greciei, pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
în motivarea recursului, al cărui temei juridic nu a fost indicat, recurenta a susținut că soluția de respingere a cererii sale este contrară art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.
Această critică, a cărei dezvoltare permite încadrarea în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este fondată deoarece:
- art. 27 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European permite statelor membre să restrângă libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, dacă măsurile de restrângere luate în primele două ipoteze respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză;
- potrivit art. 6 alin. (1) din aceeași directivă, cetățenii Uniunii au dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni fără nicio formalitate;
- pârâtul a recunoscut, prin declarația olografă dată la returnarea în România, că a locuit în Grecia din luna iunie 2006 și a prestat aici diverse munci ocazionale;
- această faptă este evident contrară ordinii publice și, ca atare, justifică restrângerea exercitării dreptului pârâtului la liberă circulație pe timp de 3 luni, durată stabilită conform criteriilor prevăzute de art. 27 alin. (2) din sus citata directivă;
- măsura de interdicție care se va dispune va fi limitată însă, potrivit art. 52 din Legea nr. 248/2005, la teritoriul Greciei.
Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., prezentul recurs a fost admis, în sensul casării ambelor hotărâri și, pe fond, admiterii cererii și restrângerii exercitării dreptului pârâtului la liberă circulație pe teritoriul Greciei, timp de 3 luni.
← ICCJ. Decizia nr. 5830/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4128/2007. Civil → |
---|