ICCJ. Decizia nr. 5121/2007. Civil
Comentarii |
|
Prin decizia civilă nr. 204 din 9 iunie 2006 Curtea de Apel Galați, secția civilă, a respins excepțiile privind inadmisibilitatea și, respectiv, tardivitatea cererii de revizuire invocate de intimatul D.I., a admis cererea de revizuire formulată de revizuienta SC M. SA Focșani, a schimbat în parte decizia civilă nr.348 din 16 martie 2004 a Curții de Apel Galați, în sensul că a obligat-o pe pârâta SC M. SA Focșani să lase în deplină proprietate și pașnică folosință imobilul situat în Focșani, compus din casă de locuit și 640 mp teren, în loc de 1280 mp și a menținut celelalte dispoziții ale deciziei.
Pentru a pronunța această decizie, curtea de apel a reținut următoarele:
Ceea ce se atacă prin cererea de revizuire este hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Galați ca instanță de apel, instanță care a dat în mod evident reclamanților mai mult decât au solicitat, respectiv suprafața de teren de 1280 mp, în loc de 640 mp, cât se stabilise că li se cuvine printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, dată într-un partaj succesoral.
Revizuirea este admisibilă, deoarece motivul invocat nu a fost formulat și cu ocazia recursului declarat împotriva aceleiași decizii și soluționat de înalta Curte de Casație și Justiție.
în ceea ce privește tardivitatea cererii de revizuire, excepția nu este întemeiată, deoarece revizuirea este o cale de atac de retractare, care nu poate fi formulată cât timp s-a exercitat calea de atac a recursului împotriva aceleiași decizii.
în speță, recursul a fost respins prin decizia nr. 10132 din 6 decembrie 2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cererea de revizuire a fost primită la data de 5 ianuarie 2006, deci în termenul de o lună prevăzut de art. 324 pct. 1 C. proc. civ.
Pe fond, curtea de apel a considerat că sunt întrunite condițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., a admis cererea de revizuire și a modificat decizia din apel în sensul solicitat de revizuientă.
împotriva acestei decizii a declarat recurs intimatul D.I., invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.
Recurentul a reiterat excepțiile privind inadmisibilitatea cererii de revizuire și tardivitatea acesteia, iar pe fond, a susținut că în speță nu sunt întrunite condițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., în sensul că instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut.
1.Referitor la inadmisibilitatea cererii de revizuire, recurentul a arătat că, potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac a revizuirii este deschisă numai împotriva unei hotărâri definitive în instanța de apel sau prin neapelare și în cazul unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Or, în speță revizuirea se îndreaptă împotriva unei hotărâri care a fost atacată cu recurs, iar acesta a fost soluționat fără să evoce fondul.
Motivul care a stat la baza recursului nu poate fi reiterat în revizuire, ceea ce ar putea conduce la situația de a primi rezolvări diferite, paradoxale.
în speță, revizuienta nu a invocat însă în recurs motivul prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., deși nimic nu ar fi putut să o împiedice.
2.Excepția tardivității cererii de revizuire a fost greșit respinsă, deoarece potrivit art. 324 alin. (1) C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și curge de la comunicarea deciziei care se atacă.
în speță, se atacă decizia nr. 161 din 12 februarie 2004 a Curții de Apel Galați, și nu decizia pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, pentru ca termenul de o lună să fie calculat în raport de aceasta.
Este adevărat că partea interesată are drept de opțiune în a exercita fie recursul, fie revizuirea, fie ambele căi de atac, dar numai în termenele legale, care curg de la comunicarea hotărârii care se atacă, simultan și paralel, necondiționat unul de altul.
3.Nici pe fond, soluția curții de apel nu este legală, deoarece încalcă puterea de lucru judecat a altor hotărâri judecătorești, prin care s-a stabilit dreptul reclamanților de a li se restitui întreaga suprafață de teren expropriată.
Nu se pune problema încălcării principiului disponibilității, deoarece instanța de apel le acordase exact terenul solicitat, a cărui întindere a fost stabilită pe bază de probe.
Recurentul solicită admiterea recursului, desființarea deciziei și respingerea cererii de revizuire.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare, dar cu ocazia dezbaterilor și prin concluziile scrise a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că revizuirea este admisibilă, fiind îndreptată împotriva deciziei instanței de apel care evocă fondul, și, totodată, este formulată în termen, deoarece există un principiu al ierarhiei căilor de atac, potrivit căruia se pot exercita mai întâi căile de atac de reformare și apoi cele de retractare; în speță nu se putea formula revizuirea înainte de a se soluționa recursul, pentru că numai în funcție de soluția dată în recurs se putea ști care hotărâre evocă fondul.
Pe fond, intimata susține că decizia dată în revizuire este legală, fiindcă ceea ce s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată a fost casa de locuit din str. R. nr. 16 cu terenul aferent, iar întinderea acestui teren fusese deja stabilită printr-o hotărâre de expedient ca fiind de 640 mp.
Recursul este fondat.
1.Legea permite atacarea atât cu recurs, cât și cu revizuire a uneia și aceleiași hotărâri date în apel, cu condiția ca aceasta să evoce fondul, sens în care sunt relevante dispozițiile art. 299 alin. (1) și art. 322 alin. (1) C. proc. civ.
Acest din urmă text de lege, referindu-se la hotărârea definitivă în instanța de apel, nu adaugă condiția ca împotriva acesteia să nu se fi declarat recurs, și cum condiția nu este prevăzută de lege, ea nu poate fi adăugată de instanța de judecată.
în speță s-a atacat cu revizuire o decizie a instanței de apel care a evocat fondul, admițându-se acțiunea reclamanților, așa încât excepția inadmisibilității revizuirii, invocată de recurent, este nefondată.
2.Faptul că plus petita este prevăzut atât ca motiv de recurs în art. 304 pct. 6 C. proc. civ., cât și ca motiv de revizuire în art. 322 pct. 2 C. proc. civ. nu atrage de plano inadmisibilitatea revizuirii.
în funcție de motivele invocate și de soluția instanței de recurs se poate pune problema existenței autorității lucrului judecat cu ocazia soluționării unei cereri de revizuire ulterioare.
Pentru a se proceda însă la o asemenea analiză revizuirea trebuie să îndeplinească însă mai întâi condiția de a fi exercitată în termenul legal, condiție care în speță nu este întrunită.
3.Astfel, judecătorul nu poate stabili o ierarhie a căilor de atac pe care legiuitorul însuși nu a stabilit-o și nu poate calcula termenele de exercitare a căilor de atac altfel decât este prevăzut în lege, sub acest aspect hotărârea curții de apel fiind dată cu încălcarea legii.
Potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Pentru cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., invocat în speță, termenul de exercitare este, potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., de o lună de la comunicarea hotărârii definitive.
Rezultă, așadar, că, așa cum legea nu condiționează exercitarea căii de atac extraordinare a revizuirii de neexercitarea recursului, tot așa nu condiționează exercitarea revizuirii de soluționarea recursului.
în cazul prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., singurul punct de plecare al calcului termenului de revizuire a unei hotărâri definitive, cum este cazul celei din apel, este data comunicării acesteia, conform art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Data pronunțări deciziei din recurs ar fi relevantă, în conformitate cu dispozițiile aceluiași text de lege, teza a II-a, doar în cazul în care revizuirea s-ar îndrepta împotriva deciziei instanței de recurs care evocă fondul, ceea ce nu este cazul în speță.
Hotărârea a cărei revizuire s-a solicitat în cauza de față este decizia nr. 348 din 16 martie 2004 a Curții de Apel Galați, care a fost comunicată pârâtei SC M. SA Focșani la data de 19 aprilie 2004, ultima zi în care s-ar fi putut cere revizuirea acesteia, în baza art. 322 pct. 2 C. proc. civ., fiind 19 mai 2004.
în atare condiții, revizuirea înregistrată abia la data de 4 ianuarie 2006 trebuia respinsă ca tardiv formulată.
Pentru aceste considerente, în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte a admis recursul, a modificat în tot decizia atacată și a respins ca tardivă cererea de revizuire.
← ICCJ. Decizia nr. 4943/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5156/2007. Civil → |
---|