ICCJ. Decizia nr. 5161/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5161
Dosar nr. 2818/35/200.
Şedinţa publică din 25 iunie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Adresându-se Tribunalului Bihor, la 23 mai 2005, reclamanta B.F. a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001, dispoziţia nr. 1860 din 22 aprilie 2005 emisă de primarul municipiului Oradea, prin care a fost respinsă notificarea de acordare a unor despăgubiri băneşti pentru imobilul (casă şi teren) situat în Oradea, dar s-a aprobat acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, respectiv titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare, în cuantum de 1.727.227.571 lei (respectiv 43.743 Euro).
Reclamanta a solicitat, pin acţiune, anularea dispoziţiei emise de primar şi acordarea de despăgubiri băneşti.
În cuprinsul acţiunii, reclamanta a arătat că în anul 1970 şi în anul 1985, i-au fost preluate în mod abuziv, prin expropriere, terenul şi respectiv casa de locuit şi că abia prin dispoziţia emisă de primar la 22 aprilie 2005 a fost soluţionată notificarea ce a înregistrat-o la 14 februarie 2002.
Soluţionând litigiul în primă instanţă, Tribunalul Bihor, prin sentinţa civilă nr. 362/C din 17 mai 2006, a respins ca nefondată acţiunea(contestaţia) cu motivarea că, pentru imobilele expropriate, reclamanta este îndreptăţită, conform art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 10/2001, doar la măsuri reparatorii prin echivalent.
Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, prin Decizia nr. 170 din 23 noiembrie 2006, a admis apelul declarat de reclamantă şi a schimbat în întregime sentinţa Tribunalului Bihor în sensul că a admis în parte acţiunea, a modificat parţial dispoziţia emisă de primar înlăturând măsura de respingere a cererii de acordare a despăgubirilor băneşti şi măsura acordării titlurilor de valoare nominală şi a constatat că reclamanta este îndreptăţită la acordarea despăgubirilor băneşti, obligând primarul municipiului să urmeze procedura instituită de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a motivat că, în urma modificării Legii nr. 10/2001 prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt aplicabile dispoziţiile acestei din urmă legi privitoare la măsurile reparatorii cuvenite persoanelor îndreptăţite.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs primarul municipiului Oradea susţinând, în esenţă, că a respectat prevederile legale la emiterea dispoziţiei administrative din 22 aprilie 2005 şi că toată documentaţia urmează să fie predată Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după ce hotărârea judecătorească din prezentul litigiu va deveni irevocabilă.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi unele măsuri adiacente reglementează, prin Titlul VII, regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. În art. 16-18 din acest titlu VII sunt prevăzute procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv care nu pot fi restituite în natură şi pentru care persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii li se emit titluri de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Prin Decizia atacată cu recurs, în prezentul litigiu, curtea de apel a constatat că reclamanta are calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, în înţelesul Legii nr. 10/2001, şi a obligat primarul municipiului Oradea să urmeze procedura instituită de art. 16 şi următoarele din Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Se constată că instanţa de apel a dispus aplicarea procedurilor administrative pentru acordarea despăgubirilor reglementate prin art. 16-18 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, adică tocmai ceea ce, prin recursul exercitat de pârâţi, s-a solicitat a se aplica.
Nefiind întemeiat, recursul exercitat în cauză va fi respins.
Căzând în pretenţii, pârâtul urmează să fie obligat, în baza art. 274 C. proc. civ., să plătească reclamantei intimate cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Oradea împotriva deciziei nr. 170 din 23 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Obligă pe recurent la plata sumei de 2000 RON cheltuieli de judecată faţă de intimata B.F.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 521/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5163/2007. Civil → |
---|