ICCJ. Decizia nr. 5235/2007. Civil

Prin dispoziția nr. 2273 din 1 noiembrie 2005 primarul municipiului Sibiu a restituit în natură către persoana îndreptățită T.M. cota de 1 părți din imobilul, construcții și teren, situat în Sibiu, înscris în C.F. nr. 14079 Sibiu, sub nr. top 5237/1/2/1/3/1.

în motivarea dispoziției s-a arătat că prin decizia nr. 2365/2003 Curtea de Apel Cluj a dispus rectificarea încheierii de intabulare nr. 824/1998 și restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra parcelei cu numărul topografic 5237/1/2/1/3/1/2, înscrisă în C.F. nr. 41287. La dosarul întocmit în baza Legii nr. 10/2001 s-a depus și încheierea de intabulare nr. 12601/2003 pronunțată de judecătorul delegat de carte funciară în temeiul deciziei Curții de Apel Cluj prin care s-a dispus restabilirea situației anterioară de carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra numărului topografic identificat mai sus, încheiere operată în C.F. nr. 41287 Sibiu, cu nr. topo 5237/1/2/1/3/1/2, sub nr. 22628 din data de 3 decembrie 2003.

Printr-o comunicare ulterioară înregistrată la Primăria municipiului Sibiu, Judecătoria Sibiu a transmis încheierea nr. 13172 din 10 decembrie 2003 prin care a fost rectificată eroarea materială strecurată în încheierea de intabulare nr. 12601 din 3 decembrie 2003, în sensul menținerii anulării încheierii de intabulare nr. 824 din 24 ianuarie 1998 din C.F. Sibiu nr. 14079 și respingerii cererii de reînscriere a dreptului de proprietate a Statului Român asupra parcelei cu număr topo nou 5237/1/2/1/3/1/2 din C.F. nr. 41287 Sibiu.

La data de 6 decembrie 2005 reclamanta T.M. a contestat în justiție dispoziția nr. 2273 din 1 noiembrie 2005 emisă de pârâtul Primarul municipiului Sibiu solicitând anularea art. 1 al acestei dispoziții și obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziții prin care să se restituie în natură imobilul situat în Sibiu, în sensul identificării corecte a acestuia în C.F. 1287, cu nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2, care se află în prezent în proprietatea statului.

în motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, în calitate de persoană îndreptățită, a formulat în termen, potrivit Legii nr. 10/2001, notificare prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului din Sibiu, înscris în C.F. 41287 Sibiu cu nr. topo 5237/1/2/1/3/1/2. Ulterior, reclamanta a formulat acțiune în baza art. 46 (actual art. 50) din Legea nr. 10/2001, situație care a condus la suspendarea procedurii administrative până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii. Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr. 2365/2003, a admis acțiunea reclamantei și a statuat că imobilul a fost preluat abuziv de către stat, dispunându-se, totodată, anularea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la imobil, ca fiind încheiat cu rea-credință, atât din partea statului vânzător, cât și din partea chiriașilor cumpărători. Prin aceeași hotărâre judecătorească s-a dispus restabilirea dreptului de proprietate în favoarea statului asupra imobilului înscris în C.F. 41287 Sibiu, cu nr. topo 5237/1/2/1/3/1/2.

Reclamanta a mai arătat că prin dispoziția contestată, dispunându-se restituirea cotei de 1 din imobilul înscris în C.F. nr. 14079 nr. top 5237/1/2/1/3/1, pârâtul s-a pronunțat asupra unui bun care nu mai există în evidențele de publicitate imobiliară, ceea ce echivalează cu refuzul acestuia de a retroceda imobilul care în prezent se află în proprietatea statului.

Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Sibiu, secția civilă, prin sentința nr. 235 din 20 martie 2006, a admis în parte contestația formulată de reclamanta T.M. și a dispus anularea parțială a dispoziției nr. 2273/2005 emisă de pârâtul Primarul municipiului Sibiu. A fost obligat pârâtul să restituie în natură imobilul identificat în decizia nr. 2365/2003 a Curții de Apel Cluj. Au fost respinse celelalte cereri formulate de reclamantă și a fost obligat pârâtul la 300 lei, parte din cheltuielile de judecată, către reclamantă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut și motivat că reclamanta T.M. a fost coproprietară, împreună cu soțul său, T.I., asupra imobilului înscris în C.F. 14079 Sibiu nr. top 5237/1/2/1/3/1. Ulterior, cei doi soți au deținut numai cota de 1 din acest imobil ce a fost preluată de stat conform Decretului nr. 223/1974. Imobilul ce inițial a fost înscris în C.F. nr. 14079 Sibiu nr. top 5237/1/2/1/3/1 a fost dezmembrat în două corpuri funciare cu numere topografice noi, respectiv nr. top. 5237/1/2/1/3/1/1 (proprietari G.I. și G.M.) și nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2 (proprietari B.I. și B.G.L.), acest corp funciar fiind transcris în C.F. 41287 Sibiu.

Prin decizia civilă nr. 2365/2003 Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de reclamanta T.M., a modificat hotărârile pronunțate anterior în cauză, a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții Statul Român, SC U. SA Sibiu, B.I. și B.G.L. și a constatat că imobilul înscris, inițial, în C.F. 14079 Sibiu nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2 și transcris în C.F. 41287 Sibiu a fost preluat de stat fără titlu valabil, respectiv pentru cota de 1 parte. Curtea de Apel Cluj a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4538/1997 încheiat între SC U. SA Sibiu și B.I. și B.G.L., având ca obiect imobilul menționat. Prin aceeași decizie curtea de apel a dispus anularea încheierii de întabulare nr. 824/1998 și înscrierea dreptului de proprietate a Statului Român pentru imobilul din C.F. 41287 Sibiu nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2 și a respins petitul privind anularea încheierii de intabulare nr. 277/1989.

Din întregul dispozitiv al deciziei nr. 2365/2003 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, prima instanță a reținut că s-a dispus anularea încheierii de intabulare nr. 824/1998 prin care s-a intabulat dreptul cumpărătorilor B.I. și B.G.L., însă preluarea de către stat a imobilului s-a făcut prin încheierile nr. 694/1987 și nr. 277/1989 care însă nu au fost anulate și cum bunul a reintrat în proprietatea Statului Român el este de retrocedat fostului proprietar.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 178/A din 24 mai 2006, a admis apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului Sibiu și a schimbat în tot sentința Tribunalului Sibiu, în sensul că a respins contestația formulată de reclamanta T.M.

Pentru a decide astfel instanța de apel a motivat că "decizia civilă nr. 2365/2003 a Curții de Apel Cluj vizează numai cota de 1 parte din imobil care a fost deja dezmembrat, iar prin încheierea nr. 92354 din 11 martie 2003 pronunțată de secția de C.F. a Judecătoriei Sibiu, a fost respinsă cererea de reînscriere a dreptului de proprietate al Statului Român asupra parcelei cu nr. top. 5237/1/2/1/2/1/2 din C.F. 41287 Sibiu. Instanța a reținut cu același prilej că în baza încheierii de intabulare nr. 4829/1988 s-a format un nou corp funciar, iar această încheiere nu a fost anulată prin decizia de mai sus.

întrucât Statul Român nu deține posesia imobilului și nici nu este proprietar, primarul nu poate fi obligat la restituirea imobilului în litigiu".

împotriva deciziei dată în apel, în termen legal, a declarat recurs reclamanta T.M., care a invocat următoarele critici: instanța de apel a pronunțat hotărârea cu ignorarea deciziei civile nr. 2365/2003 a Curții de Apel Cluj prin care s-a dispus anularea încheierii de intabulare nr. 824/1998 din C.F. nr. 14079 Sibiu și s-a restabilit situația anterioară de carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate în favoarea Statului Român asupra parcelei cu nr. top nou 5237/1/2/1/3/1/2 din C.F. nr. 41287 Sibiu și, pe cale de consecință, dispoziția de restituire atacată trebuia să privească imobilul astfel identificat și nu altul; nu are nici o relevanță faptul că nu au fost anulate încheierile nr. 694/1987 și nr. 277/1989 din C.F. nr. 14079 Sibiu prin care Statul Român și-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului, deoarece această măsură excede procedurii de retrocedare reglementată de Legea nr. 10/2001; împrejurarea că prin decizia nr. 2365/2003 Curtea de Apel Cluj nu a dispus anularea încheierii de intabulare nr. 4829/1998 de dezmembrare și ieșire din indiviziune, nu schimbă cu nimic aspectul de fond cu privire la titlul de proprietate asupra imobilului, atât indiviziunea, cât și dezmembrarea, având efect declarativ, și pe cale de consecință, neafectând acest titlu, redevenit al statului; trebuia să se observe că, urmare a dezmembrării și ieșirii din indiviziune, nu a fost anulată încheierea de intabulare nr. 4829/1998 din C.F. nr. 14079 Sibiu, ceea ce nu înseamnă că a fost reînființat titlul de proprietate al soților B., anulat anterior printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Recursul este fondat.

Prin notificarea nr. 76 din 11 iunie 2001 adresată Primarului municipiului Sibiu, reclamanta T.M. a solicitat, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilului situat în Sibiu. în motivarea notificării reclamanta a arătat că imobilul revendicat se compune din cota de 2/8 părți ce a aparținut soțului său decedat T.I., trecută în proprietatea statului prin decizia nr. 99 din 16 martie 1987 și din cota reclamantei de 2/8 părți trecută în proprietatea statului prin decizia nr. 1097 din 4 februarie 1989, ambele decizii fiind emise în baza art. 13 din Legea nr. 59/1974 și a Decretului nr. 223/1974.

Constatând în procedura administrativă că după preluarea imobilului de către stat, bunul a fost dezmembrat și vândut, în baza Legii nr. 112/1995, foștilor chiriași, prin cererea nr. 31135 din 20 martie 2002 (fila 31 dosar de fond) adresată Primăriei municipiului Sibiu, reclamanta a cerut suspendarea procedurii de soluționare a notificării prin care a solicitat restituirea în natură a nemișcătorului, până la rezolvarea cauzei având ca obiect nulitatea contractului de vânzare-cumpărare ce s-a încheiat cu referire la acest imobil.

Prin decizia nr. 2365 din 13 octombrie 2003 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, a admis recursul declarat de reclamanta T.M. și a casat hotărârile pronunțate anterior de Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Cluj. Rejudecând în fond după casare, instanța de recurs a admis acțiunea reclamantei împotriva pârâților Statul Român, prin Municipiul Sibiu, SC U. SA Sibiu, B.I. și B.G.L. și a constatat că imobilul înscris în C.F. nr. 14079 Sibiu, nr. top. 5237/1/2/1/3/1/2 și transcris în C.F. 41287 Sibiu, situat în Sibiu, a fost preluat de stat fără titlu valabil, respectiv, cota de 1 parte din imobil. Instanța de casare a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4538/3.10.1997 încheiat între pârâții SC U. SA Sibiu și B.I. și B.G.L., având ca obiect imobilul menționat și a dispus rectificarea de C.F. în sensul anulării încheierii de intabulare nr. 824 din 21 ianuarie 1998 și restabilirea situației anterioare, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate în favoarea Statului Român asupra parcelei cu nr. top. nou 5237/1/2/1/3/1/2 din C.F. nr. 41287 Sibiu.

Prin aceeași decizie s-a respins acțiunea față de pârâtul Consiliul județean Sibiu, pentru lipsa calității procesuale pasive și s-a respins petitul privind anularea încheierii de intabulare nr. 277/1989.

întrucât prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat nulitatea absolută a actului de înstrăinare a imobilului către foștii chiriași, încheiat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 112/1995 și s-a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate în favoarea Statului Român, imobilul trebuie restituit în natură fostului proprietar de către persoana juridică deținătoare, respectiv de Primăria municipiului Sibiu.

Nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4538 din 3 octombrie 1997 încheiat între SC U. SA Sibiu și B.I. și B.G.L., ca sancțiune de drept civil, a constat în lipsirea actului juridic, în tot, de efectele în vederea cărora actul a fost făcut, din cauza nesocotirii dispozițiilor legale edictate pentru încheierea sa valabilă, așa cum au fost ele menționate în considerentele deciziei de casare a Curții de Apel Cluj și cum nulitatea a operat atât pentru trecut, cu efect retroactiv (ex tunc), cât și pentru viitor (ex nunc), este de aplicat principiul restabilirii situației anterioare, prin restituirea nemișcătorului în natură fostului proprietar.

Statul Român redevenind, ca efect a nulității actului de înstrăinare, proprietar al bunului nemișcător, este dator să-l restituie către cel de la care l-a preluat fără respectarea legii, fiind fără relevanță că instanța care a constatat nulitatea actului de preluare nu a decis și asupra nulității încheierilor prin care statul și-a intabulat dreptul de proprietate nelegal dobândit, deoarece aceste evidențe de publicitate imobiliară, chiar nedesființate, nu pot împiedeca ori anula aplicarea principiului restabilirii situației anterioare.

Față de cele ce preced, a fost admis recursul reclamantei, a fost casată decizia dată în apel și în fond, a fost menținută sentința Tribunalului Sibiu, urmare a respingerii apelului promovat de pârât.

întrucât recurenta-reclamantă nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată, cererea privind acordarea acestora a fost respinsă cu atare motivare.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5235/2007. Civil