ICCJ. Decizia nr. 6335/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamantele P.E. și P.M. au solicitat în contradictoriu cu Primăria comunei Găujani, să se constate nulitatea dispoziției nr. 348 din 29 septembrie 2005, privind propunerea de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent, pentru casa de locuit, demolată parțial și teren, emisă de pârâtă.
în motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că la data de 17 ianuarie 2005, Primăria comunei Găujani, a emis dispoziția nr. 2 privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul casă de locuit, demolată parțial și teren aferent, în suprafață de 6050 mp, situat în intravilanul comunei Găujani, dispoziție ce a fost anulată parțial la solicitarea reclamantelor de către Tribunalul Giurgiu prin sentința civilă nr. 201 din 7 aprilie 2005, dispunându-se ca modalitate de restituire acordarea de despăgubiri bănești.
Sentința a rămas definitivă și irevocabilă devenită irevocabilă prin neapelare.
Primăria comunei Găujani, a emis dispoziția nr. 245 din 8 august 2005, privind modificarea dispoziției nr. 2/2005, în sensul că a acordat despăgubiri bănești în valoare de 68.134.053 lei.
La data de 17 august 2005, prin dispoziția nr. 247 s-a modificat dispoziția nr. 245/2005, în sensul că s-a stabilit acordarea de despăgubiri bănești în valoarea de 375.776.553 RON, dispoziția nefiind contestată.
La data de 29 septembrie 2006, Primăria comunei Găujani emite dispoziția nr. 348 prin care se propune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
Prin întâmpinare, Primăria comunei Găujani a solicitat introducerea în cauză a prefectului județului Giurgiu, Ministerului Economiei și Finanțelor și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
La data de 8 decembrie 2005, tribunalul a dispus introducerea în cauză a prefectului județului Giurgiu.
Prin sentința nr. 60 din 3 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția civilă, s-a respins excepția lipsei calității procesuale invocată de pârâtul prefectul județului Giurgiu și a respins acțiunea reclamantelor ca nefondate.
Apelul declarat de reclamantele P.E. și P.M. împotriva sentinței mai sus menționată a fost admis prin decizia nr. 186 din 22 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
A schimbat în tot sentința atacată, în sensul că, a admis contestația și a constatat nulitatea dispoziției nr. 348 din 29 septembrie 2005 emisă de Primăria comunei Găujani județul Giurgiu prin primar.
A obligat intimații să plătească apelantelor reclamante suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
împotriva acestei decizii a declarat recurs prefectul județului Giurgiu, invocând lipsa calității procesuale pasive și greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Dezvoltând critica de nelegalitate, recurentul-pârât a susținut că numai pârâta Primăria comunei Găujani are atribuții de soluționare a notificării, fiind vorba despre un imobil aflat pe raza administrativ-teritorială a comunei Găujani pentru care s-a stabilit acordarea de despăgubiri bănești.
Totodată, art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 dispune că în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București, or, după caz, a președintelui consiliului județean.
Prin urmare, instanța de apel nu putea decât să constate lipsa calității procesuale pasive a prefectul județului Giurgiu.
Recursul este întemeiat.
Primăria comunei Găujani, are calitate procesuală pasivă, întrucât la momentul înregistrării acțiunii, reclamantele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, iar raportul juridic izvorât din aplicarea acestei legi ia naștere între entitatea obligată la restituire și persoana îndreptățită la măsuri reparatorii, conform art. 20 alin. (3) din mai sus menționate lege.
Prin art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată, se conferă calitatea de entitate obligată la instituirea unității administrativ-teritoriale, însă aceste prevederile nu înlătură calitatea pe care primăria a avut-o, potrivit legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, cum corect a reținut și instanța de apel.
în speță, primarul comunei Găujani a emis dispozițiile nr. 245 din 8 august 2005, și nr. 247 din 17 august 2005, pe care ulterior le-a revocat, emițând dispoziția nr. 248 din 29 septembrie 2005, anulată de către instanța de apel.
Ca partea căzută în pretenții, potrivit art. 274 C. proc. civ. Primăria comunei Găujani prin primar este cea care a declanșat procedura judiciară, urmare a revocării dispozițiilor nr. 245 din 8 august 2005 și nr. 247 din 17 august 2005 și aceasta fiind în culpă procesuală trebuie să suporte cheltuielile ocazionate de proces și nu prefectul județului Giurgiu, cum greșit a decis instanța de apel.
în raport de aceste considerente critica vizând lipsa calității procesuale pasive nu va mai fi analizată.
în consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., a fost admis recursul declarat de pârâtul prefectul județului Giurgiu împotriva deciziei nr. 186 din 22 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
A fost casată în parte decizia atacată, în sensul că, păstrându-i celelalte dispoziții, a fost înlăturată obligarea instituției prefectului județului Giurgiu la plata cheltuielilor de judecată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6331/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6329/2007. Civil → |
|---|
