ICCJ. Decizia nr. 7032/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7032/2007
Dosar nr. 1040/302/200.
Şedinţa publică din 25 octombrie 2007
Asupra recursului civil de faţă.
Din analizarea actelor dosarului, constată următoarele.
Prin sentinţa civilă nr. 1499 din 2 martie 2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis acţiunea precizată, formulată de reclamanţii N.A. şi P.I. în contradictoriu cu Primăria municipiului Bucureşti, pe care a obligat-o să emită decizie sau dispoziţie motivată asupra notificării nr. 764 din/2001, cu privire la imobilul situat în Bucureşti.
Judecătoria a reţinut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat obligarea Primăriei să soluţioneze notificarea prin care au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 300 mp, situat în Bucureşti, sector 5.
A mai reţinut judecătoria, că unitatea notificată trebuia să se conformeze termenului legal de soluţionare a cererii de restituire, indiferent de actele doveditoare depuse de reclamanţi.
Prin Decizia nr. 1185 din 11 septembrie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă, a admis apelul formulat de Municipiul Bucureşti, prin primar general, a admis excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei, a anulat sentinţa apelată şi, judecând pe fond, a admis acţiunea şi a obligat pârâta să emită decizie sau dispoziţie motivată de soluţionare a notificării. A respins cererea apelantului de obligare a intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul a constatat, raportat şi la Decizia nr. IX din 2 martie 2006, pronunţată în interesul legii deSECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că tribunalul are competenţa de soluţionare în fond a cauzei.
A mai constatat tribunalul, că termenul de 60 de zile reglementat de art. 23 din Legea nr. 10/2001 nu este un termen de recomandare, în condiţiile în care se prevede obligaţia unităţii deţinătoare de a răspunde în termenul arătat la notificare.
Afirmaţia că dosarul nu s-a soluţionat pentru că era incomplet nu constituie o justificare, deoarece unitatea deţinătoare avea obligaţia să soluţioneze notificarea pe baza actelor doveditoare depuse până la data de 1 iulie 2003.
Prin Decizia civilă nr. 131 din 2 martie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins ca nefondat apelul formulat de Municipiul Bucureşti.
Curtea de Apel a reţinut că, până la data formulării cererii de chemare în judecată, pârâta trebuia să ştie în mod clar că petenţii nu mai au de depus acte doveditoare şi că doresc soluţionarea notificării, cererea de chemare în judecată reprezentând cea mai energică modalitate de punere în întârziere.
Chiar dacă s-ar accepta ideea că termenul de 60 de zile este de recomandare, el a început să curgă cel mai târziu de la data de 3 februarie 2006, data la care primăria a fost citată prima oară în proces.
Primăria nu a răspuns, însă la notificare, depăşind termenul de 60 de zile cu mult peste o limită rezonabilă.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Municipiul Bucureşti, prin primar general.
Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că Decizia este nelegală, deoarece termenul de 60 de zile stabilit prin art. 23 din Legea nr. 10/2001 pentru îndeplinirea obligaţiei unităţii deţinătoare de a se pronunţa asupra cererii de restituire poate avea două date de referinţă şi anume, data depunerii notificării sau data depunerii actelor doveditoare.
Pct. 28.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 condiţionează emiterea dispoziţiei sau deciziei de precizarea persoanei îndreptăţite că nu mai deţine acte doveditoare.
Criticile formulate permit încadrarea recursului în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Este nefondată susţinerea recurentului că nu avea obligaţia legală de a răspunde în termen de 60 de zile, deoarece termenul este de recomandare.
Potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 10/2001, republicată, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe prin decizie sau dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natură.
În cadrul procedurii instituite de Legea nr. 10/2001, în raportul juridic dintre notificator şi notificat, primului îi revine obligaţia de a respecta condiţiile impuse de lege cu privire la modalitatea de transmitere a notificării şi de depunere a actelor doveditoare, iar persoana juridică notificată are obligaţia legală de a emite în termenul stabilit de lege o dispoziţie sau decizie motivată.
Faptul că legea nu instituie o sancţiune pentru actul emis după expirarea acestui termen, nu are semnificaţia că unităţile deţinătoare sunt exonerate de obligaţia de a emite în termen decizie sau dispoziţie motivată şi nu poate împiedica persoana îndreptăţită să-şi valorifice în instanţă drepturile la care legea o îndreptăţeşte.
O altfel de interpretare ar goli de conţinut dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată şi ar fi în contradicţie cu voinţa legiuitorului care, prin modificările aduse Legii nr. 10/2001, a stabilit chiar sancţiuni contravenţionale pentru tergiversarea nejustificată a soluţionării notificării persoanei îndreptăţite.
De altfel, pârâtul nu a emis dispoziţie sau decizie motivată nici după expirarea termenului limită pentru depunerea actelor doveditoare - 1 iulie 2003, prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost ulterior modificat prin OUG nr. 109/2001, nr. 145/2001, nr. 184/2001 şi nr. 10/2003.
Faţă de cele expuse, recursul declarat de pârât se va privi ca nefondat şi, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Municipiul Bucureşti, prin primarul general împotriva deciziei nr. 131 din 2 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7112/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6946/2007. Civil. Drept de autor şi drepturi... → |
|---|
